04/03/2024

Subiectul săptămânii

2 martie 2024 – Prezentare de astronomie la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București

Pe 2 martie 2024, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și Muzeului Municipiului București vă invită la o călătorie prin Univers.

La Palatul Suțu (Bulevardul Ion C. Brătianu 2) va avea loc o prezentare de astronomie pentru toate vârstele, o călătorie prin Univers realizată cu date astronomice reale.

Veniți să vedeți cât de mare este Universul și cât de multe stele s-au descoperit!

După un tur al cerului vizibil de pe Terra vă veți ridica de pe suprafața planetei și veți zbura către Lună. Craterele lunare vă vor face să vreți mai mult, astfel încât veți vedea sistemul solar de departe.

Veți face o călătorie contra cronometru printre planete și sateliții lor, după care veți ajunge la marginea sistemului solar.

Urmează stelele, galaxia noastră precum și Universul cunoscut până acum. Vă așteptăm la prezentare! Călătoria se va ține chiar dacă cerul este înnorat.

Prezintă: Adrian Șonka

Prezentarea durează aproximativ 60 de minute și se va taxa cu un bilet de intrare de 13 lei.

Locurile sunt limitate (80) și se ocupă în ordinea sosirii, începând cu ora 18:30.

Prezentarea începe la ora 19:05 sau mai devreme, dacă locurile din sală se ocupă înainte.

Atenție: prezentarea nu se ține la Observator, ci la Palatul Suțu (Bulevardul Ion C. Brătianu 2, Universitate).

Luna se apropie de Jupiter

În serile de 17, 18 și 19 ianuarie Luna se apropie de Jupiter și formează o conjuncție spectaculoasă.

De văzut seara. Mai multe detalii la săptămâna astronomică.

Cometa Halley

În decembrie 2023 cometa Halley se află la cea mai mare depărtare de Soare, după care își începe călătoria spre sistemul solar interior.

Citiți aici un material despre această minunată cometă.

Geminide: stele căzătoare între 14 și 15 decembrie

Dacă credeați că stelele căzătoare vă vor lăsa în pace în această iarna, v-ați înșelat.

În intervalul 4 -17 decembrie 203, Pământul va trece printr-o zonă în care se află cantități mari de praf lăsate de asteroidul activ (3200) Phaethon. La contactul cu atmosfera particulele de praf vor aprinde (ioniza) gazul atmosferic, lăsând o dâră luminoasă pe cer: steaua căzătoare.

Geminidele se pot vedea oricând între 4-17 decembrie, dar cei mai mulți meteori se vor vedea în noaptea apropiată de maxim.

În 2023, maximul curentului cade pe 14 decembrie, la ora 21. De la noi se poate vedea perioada de maxim, adică noaptea de 14/15.

În noaptea de 13 spre 14 decembrie vom vedea panta ascendentă a activității de maxim a curentului, în noaptea următoare perioada de maxim, iar în panta descendentă.

Șansele sunt să se poată vedea minim 40-50 de stele căzătoare pe oră. Observațiile trebuie făcute după miezul nopții până dimineața.

Mai multe despre Geminide aici.

Cometa 12P/Pons-Brooks

O cometă cu perioada de 70 de ani se apropie acum de Soare. Se va afla la cea mai mică distanță de el în aprilie 2024.

Până atunci se poate vedea doar în imagini luate prin telescoape.

Mai jos vedeți cometa fotografiată prin instrumentele noastre în seara de 20 noiembrie 2023.

prezentare de astronomie – Câte stele sunt pe cer, 18 noiembrie 2023, ora 19

Observatorul Astronomic și Muzeul Municipiului București vă invită sâmbătă, 18 noiembrie 2023, ora 19.00, la prezentarea de astronomie „Câte stele sunt pe cer?”.

Prezentarea are loc la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2).

Cerul este plin de stele, aproximativ 6500 fiind vizibile dintr-un loc oarecare, de-a lungul anului. Din orașele poluate luminos se văd și mai puține stele, dar în Univers se găsesc în număr foarte mare.

În această prezentare veți vedea efectiv câte stele s-au descoperit până în prezent, câte se pot vedea prin marile telescoape, dar și ce alte tipuri de obiecte să găsesc în Univers.

Prezentarea conține numai date astronomice reale.

Prezintă: Adrian Șonka

Prezentarea durează aproximativ 60 de minute, iar biletul de intrare costă 10 lei.

Locurile sunt limitate (80-100) și se ocupă în ordinea sosirii (începând cu ora 18:30).

Prezentarea începe la ora 19:05.

Foto: Steaua Antares din constelația Scorpius

Eclipsă de Lună – 28 octombrie 2023

Eclipsa se produce în noaptea de 28 spre 29 octombrie, sâmbătă spre duminică, când Luna se va afla în constelația Aries, fiind însoțită de planeta Jupiter, care se va afla la stânga ei.

Fenomenul începe cu intrarea Lunii în penumbră, la ora 21:02, la două ore după răsăritul Lunii. Pentru că penumbra Pământului nu este foarte opacă, la începutul fenomenului culoarea Lunii nu se va schimba mult.

În apropierea maximului, însă, începând cu ora 22, partea de jos a Lunii va începe să aibă o culoare diferită față de partea de sus.

Maximul se va produce la ora 23:14, când Luna va fi total în penumbră și aproximativ 7% în umbra Pământului. În acel moment Luna se va afla sus pe cer, înspre sud-est.

După maxim, Luna își va recăpăta strălucirea și culoarea, ieșind complet din umbră la ora 23:53 și din penumbră la ora 01:27 (29 octombrie).

Mai multe detalii aici.

Perseide 2023

În nopțile de 12/13 și 13/14 august se vor putea vedea mai multe stele căzătoare decât de obicei. Ieșiți în afara orașului și priviți cerul după miezul nopții, timp de minim o oră, și le veți vedea.

Maximul curentului va veni în ziua de 13 august, între orele 10 și 17 TLR. Pentru că maximul vine în timpul zilei, și nu putem vedea stele căzătoare ziua, va trebui să ne uităm pe cer în noaptea de dinaintea maximului, 12/13 august, și în cea de după, 13/14 august. Vom putea observa panta ascendentă și panta descendenta a maximului, în intervalul 11-14 august.

Cea mai buna perioadă de observare este după miezul nopții până dimineața. Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”.

Anul acesta luna nu va deranja observațiile.

Mai multe aici: Perseide.

Eclipsă de Lună prin penumbră – 5 mai 2023

Pe 5 mai se va produce o eclipsă de Lună care aproape se va vedea din țara noastră. Mai multe detalii mai jos.

De la Observator eclipsa nu se va putea vedea pentru că Luna va fi ascunsă de clădiri timp de aproximativ o oră după ce răsare.

Ziua astronomiei – 29 aprilie 2023

Pe 29 aprilie 2023, de Ziua Internațională a Astronomiei, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și Muzeului Municipiului București vă invită la… astronomie.

Călătorie prin Univers la Palatul Suțu

La Palatul Suțu va avea loc o prezentare de astronomie pentru toate vârstele, o călătorie prin Univers realizată cu date astronomice reale. Veniți să vedeți cât de mare este Universul și cât de multe stele s-au descoperit.

După un tur al cerului vizibil de pe Terra vă veți ridica de pe suprafața planetei și veți zbura către Lună. Craterele lunare vă vor face să vreți mai mult, astfel încât naveta noastră specială vă va arăta sistemul solar văzut de departe. Veți face o călătorie contra cronometru printre planete și sateliții lor, după care veți ajunge la marginea sistemului solar.

Urmează stelele, galaxia noastră precum și Universul cunoscut până acum. Vă așteptăm la prezentare! Călătoria se va ține chiar dacă cerul este înnorat.

Prezintă: Adrian Șonka

Prezentarea durează aproximativ 60 de minute și se va taxa 10 de lei.

Locurile sunt limitate (80-100) și se ocupă în ordinea sosirii (începând cu ora 18:30).

Prezentarea începe la ora 19:05 sau mai devreme, dacă locurile din sală se ocupă înainte.

Program prelungit la Observatorul Astronomic

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” va funcționa cu program prelungit.

Observațiile astronomice se prelungesc până în ora 3 dimineața. Dacă este senin, seara se vor vedea Venus, Marte și Luna, iar mai târziu în noapte Luna și alte obiecte.

Observațiile astronomice se țin doar dacă este senin. Intrarea se face pe bază de bilet, tarif normal.

Cer senin!

Mercur se vede pe cerul de seară – 1 – 15 aprilie 2023

În primele 10-15 zile ale lui aprilie se vede planeta Mercur.

Își face apariția înspre vest, la 30-40 de minute după apusul Soarelui, în aceeași direcție. Practic, poate fi găsită între Venus și orizont. Dacă vedeți un astru strălucitor vizibil în acea direcție, l-ați văzut pe Mercur.

Cometa C/2022 E3 ZTF – ianuarie/februarie 2023

Umblă vorba că pe cer se află o cometă extraordinară, care se vede minunat cu ochiul liber.

Realitatea este că acest obiect nu se vede acum cu ochiul liber și nici nu știm dacă se va vedea. Prin binocluri și telescoape se vede oricum.

Perioada cea mai bună pentru observații vine în primele zile din februarie, când cometa se va afla la cea mai mică depărtare de Pământ (40 de milioane de km).

Trebuie să cunoașteți cerul pentru a o găsi, chiar dacă se va vedea cu ochiul liber.

Pe cer va trece prin preajma stelei Polare, a stelei Capella, a planetei Marte și a stelei Aldebaran. Dacă nu știți care sunt aceste stele vă invităm la noi într-o seară senină să vi le arătăm.

În imagini găsiți traseul cometei pe cer în următoarea lună.

Solstițiul de iarnă – 21 decembrie

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Mai multe despre anotimpurile astronomice.

GEMINIDE 13 ȘI 14 DECEMBRIE

În nopțile din 13 și 14 decembrie 2022, Pământul va trece printr-o zonă în care se află cantități mari de praf lăsate de asteroidul activ (3200) Phaethon. La contactul cu atmosfera particulele de praf vor aprinde (ioniza) gazul atmosferic, lăsând o dâră luminoasă pe cer: steaua căzătoare.

În 2022, maximul curentului cade pe 14 decembrie, la ora 15, în timpul zilei. De la noi se poate observa în noaptea de dinainte și după maxim, adică în noaptea de 13/14 și 14/15 decembrie. În noaptea de 13 spre 14 decembrie vom vedea panta ascendentă a activității de maxim a curentului, iar în noaptea următoare panta descendentă.

Șansele sunt să se poată vedea minim 40-50 de stele căzătoare pe oră. Observațiile trebuie făcute după miezul nopții până dimineața în amândouă serile.

1 decembrie 2022: două fenomene astronomice deosebite

În ziua de 1 decembrie au loc două fenomene astronomice deosebite.

1. Luna se află lângă planeta Jupiter și se văd amândouă seara pe cer.

Căutați seara Luna pe cer și veți vedea deasupra ei un astru strălucitor, care nu este altul decât planeta Jupiter.

2. Planeta Marte se află la cea mai mică distanță de Pământ, la doar 81 452 173 km de noi.

Un pic de culoare nu strică nimănui, nici măcar acestui sistem solar în formare.

Acum priviți o imagine luată cu telescopul spațial James Webb, imagine în care obiectul de interes este în centru, este mic și întunecat: un disc de praf care nu emite lumină.

Un disc este exact ceea ce se aude, o zonă imensă, de sute de miliarde de km în diametru și de sute de mii de km grosime, în care se află praf, pietre, gaz înghețat și o stea.

Steaua emite lumină, dar aceasta nu poate trece prin praf. Uneori însă în disc se află găuri (discontinuități) prin care lumina pleacă în spațiu. De asta vedem aripile de fluture din imagine.

Obiectul pe care îl vedem în imagine are frumosul nume de L1527.

Artemis 1 pleacă spre Lună

În dimineața de 16 noiembrie s-a lansat spre Lună racheta Artemis 1.

A ajuns pe orbita Pământului după 10 minute, iar la ora 10 (ora României) a început arderea motorului care o va îndrepta spre Lună.

Va ajunge la Lună în aproximativ 5 zile, la o depărtare de 64.000 de km de aceasta, după care se va apropia de ea, trecând la doar 130 de km de suprafață în ziua a 6-a a misiunii.

Apoi se va îndepărta de Lună ajungând la cea mai mare depărtare în ziua a 13-a a misiunii, după care, în ziua a 16-a, va începe să se îndrepte înspre Pământ.

Va mai trece încă o dată pe lângă Lună în ziua a 20-a, după care își va continua drumul spre casă.

În ziua 26-a a misiunii modulul va ajunge pe Pământ.

România văzută din spațiul cosmic

Iată o imagine cu o zonă de pe Terra foarte cunoscută de români, făcută de la o înălțime de 398 km, de către un astronaut de la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Petru că fotografia este făcută noaptea, se vede iluminatul public din localități. Acolo unde imaginea este neclară se aflau nori.

Imaginea este luată pe 31 martie 2017, la ora 1 dimineața și se găsește pe site-ul de imagini luate de astronauți: Gateway to Astronaut Photography of Earth.