13/06/2024

Săptămâna astronomică: 15 – 21 ianuarie 2024

La București, Soarele apune pe la ora 17:03, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.

Noaptea astronomică crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 18:46 și durează 14 ore și 45 minute (la București).

Saturn apune în jurul orei 20, iar Jupiter se vede până la ora 2 dimineața. De la 5:30 dimineața se vede Venus.

Văzut de pe Pământ, Soarele se află în constelația Sagittarius.

Luna

Luna se vede seara. În serile de 17, 18 și 19 ianuarie trece prin preajma planetei Jupiter.

Pe 18 ianuarie, la ora 5:52, se produce faza de Primul Pătrar. În această perioadă Luna se află cel mai sus pe cer în momentul apusului Soarelui.

Planete pe cer

Saturn apune în jurul orei 20, iar Jupiter se vede până la ora 2 dimineața. De la 5:30 dimineața se vede Venus. Mercur se poate vedea destul de greu, înainte de răsăritul Soarelui, între Venus și orizont.

Saturn se vede doar două ore după lăsarea întunericului, apunând pe la ora 20. Imediat cum se face noapte planeta se vede înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer, ca o stea singuratică, care nu pâlpâie.

Planeta devine din ce în ce mai greu de observat și este destul de greu să v-o arătăm de pe terasa Observatorului.

Spre sfârșitul lunii va dispărea în razele Soarelui și va putea fi văzută din nou în martie, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui.

Jupiter se vede mult mai bine, pentru că este mai aproape de noi decât Saturn, de două ori mai aproape. În puteți vedea ca pe o stea foarte strălucitoare, imediat cum se face noapte, sus pe cer, înspre sud.

În această săptămâna Luna va trece prin preajma planetei. În seara de 18 ianuarie Luna se va afla chiar deasupra lui Jupiter, într-o conjuncție de neuitat.

Nu departe de Jupiter se văd două stele, cele mai strălucitoare din constelația Aries.

Planeta se vede bine prin telescop, fiind ținta noastră preferată pentru vizitatorii Observatorului. Vă așteptăm să o vedeți seara, dacă este senin.

Venus răsare cu două ore înaintea Soarelui și se vede înspre sud-est, începând cu ora 5:30. Planeta este și mai strălucitoare decât Jupiter, dar se vede destul de jos față de orizont.

Ca să o vedeți, priviți pe la 6 dimineața înspre direcția în care răsare Soarele. Venus este cel mai strălucitor astru din acea zonă de cer.

Între Venus și orizont se vede greu planeta Mercur, care se îndreaptă rapid înspre razele Soarelui.

Planetele Uranus și Neptun sunt și ele pe cer în nopțile de decembrie, dar nu se văd cu ochiul liber. Le găsiți însă marcate pe hărțile de mai sus.

Iată cum sunt poziționate planetele în luna ianuarie.

Pe 3 ianuarie Pământul se află la cea mai mică depărtare de Soare, la distanța de 147 milioane km.

Pe 12 ianuarie pe Marte se produce echinocțiul de toamnă.

Pe 12 ianuarie Mercur se află la depărtarea unghiulară maximă de Soare, la 23,5° de acesta. Se vede cu greu dimineața pe cer.

Pe 20 ianuarie Pluto se află pe cer în dreptul Soarelui (la conjuncție) și nu se poate observa. Se află și la cea mai mare depărtare de noi, la distanța de 5,9 miliarde km.

Cerul lunii ianuarie

În lunile de iarnă se poate observa înspre orizontul sudic un astru foarte strălucitor. Este Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cer, aflată în constelația Canis Major.

În dreapta-sus se văd alte trei stele strălucitoare, dispuse într-o linie dreaptă,      care fac parte din constelația Orion. Dacă priviți cu atenție veți vedea că sunt încadrate de alte patru stele, toate trasând forma vânătorului Orion.   

Cele mai strălucitoare două stele din Orion sunt Betelgeuse și Rigel, aflate în stânga sus și dreapta jos față de centură. Folosiți centura lui Orion pentru a găsi alte stele în prelungirea acesteia în stânga jos veți da peste steaua Sirius, iar în dreapta sus dați peste Aldebaran din Taurus.

În stânga lui Sirius, cam la aceeași înălțime cu stelele din Orion, se află o stea strălucitoare cu încă trei mai mici ca strălucire mai sus. Este steaua Procyon din constelația Canis Minor.

De la centură înspre Betelgeuse plecați înspre Gemini, Sirius, Procyon și steaua din colțul din stânga-sud al lui Orion, Betelgeuse, formează un triunghi ce se numește de triunghiul de iarnă. Nu este o constelație, dar este ușor de identificat.

Deasupra capului îl găsim pe Perseu, urmat de Auriga, cu strălucitoare stea Capella.

Înspre vest vedem cum pătratul din Pegas se apropie de apus, urmat de Andromeda.

La ora pentru care este realizată harta, pe cer se află o singură planetă vizibilă cu ochiul liber, Jupiter, în Aries.

Fenomenele lunii ianuarie