1/P Halley este de departe cea mai faimoasă cometă, primul obiect căruia i s-a calculat perioada de revoluți în jurul Soarelui. Cel care a făcut-o a fost Edmund Halley (1656-1742), iar cometa, descoperită de G. Dorffel pe 15 august 1682, a primit numele său.
Halley a calculat perioada de rotație a cometei în jurul Soarelui, de 76 de ani și a prezis că se va vedea din nou în anul 1758, aceasta fiind prima predicție legată de întoarcerea unei comete. A fost observată în seara de Crăciun a aceluiași an și a trecut la periheliu în martie 1759.
Cometa a mai fost văzută și în 1835, 1910 și 1986, dar astronomii au descoperit că diferite popoare au observat-o în trecut.
Cea mai veche observație provine din 1059 î.e.n. iar din 240 î.e.n. a fost văzută la fiecare întoarcere.
Pe 11 aprilie 837 cometa s-a situat la numai 4.500.000 km de Terra, a avut o coadă lungă de 93° și o strălucire egală cu a planetei Venus. La întoarcerea din 1066 a fost atât de impresionantă încât a fost pictată pe Tapițeria de la Bayeux.
În 1456 cometa a fost văzută ca un semn rău în timp ce otomanii asediau Belgradul. Papa Calixtus III a ținut predici împotriva cometei, văzută ca un agent al diavolului. A fost observată și din țara noastră (Letopisețul brancovicesc), fiind asociată cu ciuma apărută în acel an.
În 1682 cometa a fost văzută de Edmund Halley care i-a calculat traiectoria prin sistemul solar, aflând că perioada de rotație este de 76 de ani. Din păcate nu a apucat să vadă dacă predicția a fost adevărată, murind în 1742.
La întoarcerea din 1910 cometa a fost observată un timp îndelungat, doi ani. A fost recuperată pe 12 septembrie 1909 de către Max Wolf și a fost observată până pe 15 iunie 1911 când cometa se afla la 800.000.000 km de Terra. Pe 20 mai 1910 Pământul s-a aflat la 21.000.000 km de nucleul cometei iar coada acesteia a măturat planeta. Nu am pățit nimic pentru că o coadă de cometă este foarte rarefiată. Coada a avut o lungime de 140°, aproape jumătate de cer.
În 1986 cometa nu a mai fost la fel de strălucitoare ca la aparițiile anterioare. A fost observată pe când se afla între orbitele planetelor Uranus și Neptun în 1982. A început să se vadă cu ochiul liber în decembrie 1985 și strălucirea maximă (magnitudinea 2) s-a produs în martie 1986.
Spre cometă au fost lansate cinci sonde spațiale, două sovietice, două japoneze și una europeană.
Sonda Giotto s-a apropiat la 596 km de nucleu dar imagini s-au luat până când a ajuns la 1675 km, în noaptea de 13-14 martie 1986. Sonda a fost lovită o mică pietricică și pierdut pentru ceva timp orientarea necesară comunicării cu Terra.
Nucleul cometei are o formă de alună cu lungimea de 15 km. Este compus din 84% apă înghețată, 3% folmaledhidă, 3% dioxid de carbon. Mai conține în cantități mici azot și monoxid de carbon.
Din partea nucleului îndreptată înspre Soare, unde temperatura atingea 47° C, erupeau jeturi de materie.
Ultima imagine a cometei Halley a fost luată în septembrie 2003 de către VLT (Very Large Telescope). Atunci cometa se afla la 4,2 miliarde de km de Pământ.
Următoarea trecere la periheliu – 2061
Cometa Halley se va reîntoarce aproape de Soare în iulie 2061. Va fi poziționată mai bine pentru observații și se estimează că va atinge magnitudinea -2, strălucire asemănătoare cu cea a planetei Jupiter.
Pe 4 august 2061 se va afla la 70.000.000 km de planeta noastră și pe 22 august la numai 11.000.000 km de Venus. În septembrie 2060 va trece la 150.000.000 km de Jupiter.
La maxim de strălucire se va vedea seara în luna septembrie, străbătând constelațiile Ursa Major, Coma Berenices, Bootes, Virgo.
Aparițiile cometei Halley
| Data trecerii la periheliu | Data primei observații | Data primei observații | Detalii |
|---|---|---|---|
| 1059 | dec 3 | ? | Primele observații înregistrate (de către chinezi) |
| 240 mai 25 | ? | ? | Observații ale chinezilor |
| 164 nov 12 | sept | oct | Menționată numai de către babilonieni |
| 87 aug 6 | ? | ? | Apariție bine documentată |
| 12 oct 10 | aug 26 | oct 20 | Observată din China și Roma |
| 26 ian 25 | ian 31 | apr 11 | „Ca o sabie pe cer” |
| 141 mar 22 | mar 26 | mai ? | A trecut la 25 milioane km de Pământ |
| 218 mai 17 | apr | mai | ‘O stea înspăimântătoare’ (Dion Cassius) |
| 295 apr 20 | mai | mai | Observații ale chinezilor. Nimic despre strălucirea ei |
| 374 feb16 | mar 3 | mai | S-a apropiat la 13,5 milioane km de Pământ |
| 451 iunie 28 | iunie 10 | aug 16 | Observată din Europa și China |
| 530 sept 27 | aug 28? | sept 27 | Informații puține |
| 607 mar 15 | apr 18 ? | iulie | Sa apropiat la 13,5 milioane km de Pământ |
| 684 oct 2 | sept 6 | oct 24 | Primul desen al cometei, publicat în „Cronicile de la Nurnberg” în 1493 |
| 760 mai 20 | mai 16? | iulie | „Ca o rază verde” |
| 837 feb28 | mar 22? | apr 28 | Cea mai spectaculoasă apariție. Magnitudinea -3,5. A trecut la 4,5 milioane km de Terra |
| 912 iulie18 | iulie19 | iulie28 | Mai puțin strălucitoare decât în 837 |
| 989 sept 5 | aug 11 | sept 11 | Observată de către chinezi și istoricul saxon Elmacin |
| 1066 mar 20 | apr 1 | iunie 7 | La fel de strălucitoare ca Venus. Reprezentată pe tapițeria de la Bayeux |
| 1145 apr 18 | apr 26 | iulie9 | Coadă lungă și culoare albastră (China) |
| 1222 sept 28 | sept 3 | oct 23 | |
| 1301 oct 25 | sept 15 | oct 31 | Văzută (și pictată) de pictorul Giotto di Bondone |
| 1378 nov 10 | sept 26 | nov 10 | Observată din Europa și China |
| 1456 iunie 9 | mai 26 | iulie8 | Condamnată ca agent al diavolului de către Papa Calixtus III |
| 1531 aug 26 | aug 1 | sept 8 | Văzută de Apian: ‘roșiatică’ sau ‘gălbuie’. |
| 1607 oct 27 | sept 21 | oct 26 | Observată de Kepler. Strălucire asemănătoare cu a lui Jupiter |
| 1682 sept 15 | aug 24 | sept 22 | Observată de Halley |
| 1759 mar 13 | 1758 dec 2 | 1749 iunie 22 | Prima întoarcere anticipată (prognozată) |
| 1835 nov 16 | 1835 aug 5 | 1836 mai 19 | Pe 10 octombrie a trecut la numai 7,5 milioane de km de Pământ |
| 1910 apr 20 | 1909 aug 25 | 1911 iunie 15 | A trecut aparent peste discul Soarelui pe 18 mai |
| 1986 feb9 | 1982 oct 16 | 2003 mar 8 | Vizitată de cinci sonde spațiale |