08/12/2024

Săptămâna astronomică: 29 aprilie – 5 mai 2024

La București, Soarele apune pe la ora 20:19, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.

Noaptea astronomică scade durată, iar în această săptămână începe de la ora 22:13 și durează 9 ore și 44 minute (la București).

Seara nu se mai vede nici o planetă. Cu o oră înainte de răsăritul Soarelui se văd Marte și Saturn, foarte aproape de orizontul estic.

Soarele se află în constelația Aries.

Luna

Luna se vede în a doua jumătate a nopții.

Pe 1 mai se produce faza de Ultimul Pătrar, la ora 14:27. Începând cu data de 30 aprilie Luna va răsări după ora 2 dimineața.

În diminețile de 3 și 4 mai Luna se va afla în preajma planetei Saturn. Pe 5 mai se va afla în preajma planetei Marte. Se văd la ora 5 dimineața, înspre răsărit.

Planete pe cer

Seara nu se mai vede nici o planetă. Cu o oră înainte de răsăritul Soarelui se văd Marte și Saturn, foarte aproape de orizontul estic.

Pe cerul de dimineață se văd două planete. În jurul orei 5 dimineața, înspre est, se văd două planete de străluciri asemănătoare: Saturn și Marte.

Prima care răsare este Saturn, planetă care s-a îndepărtat de razele Soarelui și răsare cu o oră înaintea acestuia. Se vede jos față de orizont, în constelația Aquarius.

Marte se află mai la stânga, are aceeași strălucire ca Saturn, dar este mai aproape de Soare. După ce îl vedeți pe Saturn priviți în stânga, unde se află o stea asemănătoare, Marte.

Dacă priviți în fiecare săptămână cele două planete, veți vedea cum Marte se deplasează spre stânga.

Marte se află la 300 milioane km depărtare de noi, iar Saturn este de trei ori mai departe, la 1,5 miliarde km.

Luna trece prin zonă între 3 și 5 mai.

Iată cum sunt poziționate planetele în luna mai.

Pe 8 mai planeta Marte se află la cea mai mică depărtare de Soare, la periheliu, la distanța de 206,6 milioane km.

Pe 13 mai Uranus se află pe cer în dreptul Soarelui, la conjuncție. Nu se poate vedea. Se află și la cea mai mare depărtare de Pământ, la 3 miliarde km.

Pe 18 mai Jupiter se află pe cer în dreptul Soarelui, la conjuncție. Nu se poate vedea. Se află și la cea mai mare depărtare de Pământ, la 800 de milioane km.

Cerul lunii mai

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând ca este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și un albă.

Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo, dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de Antares vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte.

Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.

Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lyra, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major.

La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va afla înspre sud, în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) se vede înspre sud-est. Antares se va afla înspre sud, iar constelația Sagittarius răsare înspre est.

La ora pentru care este desenată harta nu se vede nicio planetă.

Fenomenele lunii mai