La București, Soarele apune pe la ora 20:06, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 21:53 și durează 10 ore și 20 minute (la București).
După ora 21 răsare Saturn și începând cu miezul nopții răsare și Jupiter.
Soarele se află în constelația Leo.
Luna
Luna se vede seara pe cer.
Pe 24 august, la ora 12:57, se produce faza de Primul Pătrar, când Luna se vede în prima jumătate a nopții, în constelația Scorpius.
În serile de 23-25 august Luna se va afla pe cer în constelația Scorpius. Pe 24 se va afla lângă cea mai strălucitoare stea din constelație, Antares.
Planete pe cer
După ora 21 răsare Saturn, iar după miezul nopții se vede și Jupiter.
Saturn se vede după ora 21, înspre sud-est. Căutați o stea strălucitoare care nu pâlpâie, vizibilă înspre est-sud-est la ora 22 și înspre sud la ora 2 dimineața.
Planeta se vede cât de bine se poate în lunile august și septembrie. De pe terasa observatorului încă nu se poate observa din cauza clădirilor vecine.
Dacă priviți înspre est, deasupra orizontului, veți vedea un pătrat imens, compus din stele strălucitoare, o parte din constelația Pegasus. În dreapta constelației se vede o stea strălucitoare, care este Saturn.
Jupiter răsare și el la două ore după Saturn, pe la ora 23:15 fiind vizibil deasupra orizontului estic. Se vede ca un astru foarte strălucitor tot restul nopții. În stânga lui se află Pleiadele, un roi stelar din constelația Taurus.
Planetele Uranus și Neptun sunt și ele pe cer în nopțile de august, dar nu se văd cu ochiul liber. Le găsiți însă marcate pe hărțile de mai sus.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna august.
Pe 27 august Saturn se află la opoziție cu Soarele, adică în partea opusă Soarelui văzut de pe Pământ. Tot atunci planeta se află și la cea mai mică depărtare de Terra, la distanța de 1,32 miliarde km.
Cerul lunii august
Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest.
Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Americanii și englezii spun acestor șapte stele „polonicul”. La ei carul este cupa, iar oiștea mânerul polonicului.
Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă inima scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber.
La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut (numele înseamnă „gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). Steaua se află la aceeași distanță de noi ca și Vega, iar pentru locuitorii aflați la latitudinea sudică de 35° se poate vedea la fel de sus pe cer cum se vede Vega de la noi.
La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape.
O singură planetă se vede cu ochiul liber la ora la pentru care este făcută harta: Saturn, în constelația Aquarius (Vărsătorul).
