La București, Soarele apune pe la ora 20:02, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică scade durată, iar în această săptămână începe de la ora 21:48 și durează 10 ore și 23 minute (la București).
Jupiter se vede până la ora 21:58. Cu o oră înainte de răsăritul Soarelui se văd Marte și Saturn, foarte aproape de orizontul estic.Pănă pe 18 aprilie, văzut de pe Pământ, Soarele se află în constelația Pisces. După acea dată va trece în constelația Aries.
Luna
Luna se vede seara.
Pe 15 aprilie se produce faza de Primul Pătrar, la ora 22:13. În acea zi, Luna răsare la miezul zilei și se află la cea mai mare înălțime deasupra orizontului în momentul apusului Soarelui. Este perioada potrivită pentru a observa Luna prin telescop.
În seara 18 aprilie Luna se va afla în preajma stelei Regulus din constelația Leo.
Planete pe cer
Jupiter se vede până la ora 21:58. Cu o oră înainte de răsăritul Soarelui se văd Marte și Saturn, foarte aproape de orizontul estic.
Jupiter încă se mai vede seara, dar nu foarte mult timp. La ora 21 jos pe cer, înspre vest.
Se află în aceeași constelație ca și până acum, Aries, iar deasupra planetei se vede roiul stelar Pleiade. Mai aproape se află planeta Uranus, care nu se vede cu ochiul liber.
Planeta se mai vede doar două săptămâni.
Saturn și Marte se află în aceeași regiune de cer, în constelația Aquarius.
Răsar la ora 5 dimineața și se văd ca două stele de strălucire asemănătoare înspre est.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna aprilie.
Pe 11 aprilie Mercur se află pe cer în dreptul Soarelui și nu se poate vedea. Se află și la cea mai mică depărtare de Pământ, la distanța de 87 milioane km.
Pe 30 aprilie Mercur se află la cea mai mare depărtare de Soare, la distanța de 69,7 milioane km.
Cerul lunii aprilie
Ursa Mare „tronează” pe cerul de seară. Poate fi văzută înspre nord-est, imediat după ce se înserează. Carul Mare, o parte din constelația Ursa Mare, este mai bine cunoscut de către amatorii de astronomie.
Este compus din șapte stele, patru sub forma de patrulater (carul) și trei ca o linie puțin curbată (oiștea).
Prelungiți oiștea carului înspre est și veți da de o stea strălucitoare. Se numește Arcturus (păzitorul ursului) și face parte din constelația Bootes (Bouarul). De la Arcturus, continuând linia pornită de la oiștea Carului Mare, mergeți înspre orizontul de sud-est unde se află o altă stea strălucitoare, Spica din Virgo.
Carul Mare poate fi folosit pentru a găsi steaua Polară. Identificați patrulaterul din Carul Marte și de la ultimele doua stele din el, porniți cu o linie imaginară de la steaua mai slabă către cea mai strălucitoare. Continuați până ce linia se intersectează cu o altă stea strălucitoare. Aceasta este Polaris, steaua nordului. Înălțimea stelei deasupra orizontului (în grade) ne dă latitudinea locului (pentru România aproximativ 45°).
Polaris face parte din Ursa Minor (Ursa Mică) o constelație mai greu de identificat din cauza stelelor mai puțin strălucitoare pe care le conține.
Când priviți spre Carul Mare vedeți șapte stele. Cinci dintre ele au origine comună, formându-se în același loc în spațiu, acum 500 de milioane de ani. Se deplasează împreună prin spațiu și se află la 80 de ani lumină depărtare de noi. O stea ceva mai cunoscută este Mizar, care are o alta foarte aproape (numită Alcor). Cele două stele pot fi văzute separat cu ochiul liber, dar prin instrumentele astronomice se poate vedea că Mizar este dublă la rândul ei.
La ora pentru care este desenată hartă se vede cu greu, foarte aproape de orizontul vestic, Jupiter.
