La București Soarele apune pe la ora 16:37, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea încă se mărește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 18:22 și durează 15 ore și 8 de minute.
Pe cer, seara, se văd bine trei planete, Saturn, Jupiter și Marte, Luna va fi în faza de Ultimul Pătrar.
Fenomenul astronomic al săptămânii este maximul curentului de meteori Geminide.
Geminide 13 și 14 decembrie
În nopțile de 13 și 14 decembrie 2022, Pământul va trece printr-o zonă în care se află cantități mari de praf lăsate de asteroidul activ (3200) Phaethon. La contactul cu atmosfera particulele de praf vor aprinde (ioniza) gazul atmosferic, lăsând o dâră luminoasă pe cer: steaua căzătoare.
În 2022, maximul curentului cade pe 14 decembrie, la ora 15, în timpul zilei. De la noi se poate observa în noaptea de dinainte și după maxim, adică în noaptea de 13/14 și 14/15 decembrie. În noaptea de 13 spre 14 decembrie vom vedea panta ascendentă a activității de maxim a curentului, iar în noaptea următoare panta descendentă.
Șansele sunt să se poată vedea minim 40-50 de stele căzătoare pe oră. Observațiile trebuie făcute după miezul nopții până dimineața în amândouă serile.
Află totul despre Geminide
Soarele se află pe cer în constelația Ophiucus, dar noi nu putem vedea acest lucru din cauza luminii zilei.
Luna
Luna începe să răsară mai târziu, după ora 23, la mijlocul săptămânii. Va străbate constelațiile Cancer, Leo și Virgo.
În nopțile de 13 și 14 decembrie Luna se va afla lângă o stea strălucitoare, Regulus din constelația Leo.
Pe 16 decembrie, la ora 10:56, se produce faza de Ultimul Pătrar, când Luna se vede în a doua jumătate a nopții.
planete pe cer
Saturn se vede înspre sud-vest de când se înserează până în ora 21. Se vede ca o simplă stea, nu foarte strălucitoare, dar cea mai strălucitoare din zonă, care nu pâlpâie.
Nu se va afla sus față de orizont. Ca să îl găsiți priviți înspre sud-vest, începând cu ora 18.
Și Jupiter se află pe cer, seara. La ora 19 se află sus pe cer, înspre sud. Priviți în acea direcție, la acea oră și veți vedea o stea foarte strălucitoare. Este Jupiter.
În orele următoare veți putea privi cum se îndreaptă înspre apus. Planeta apune la miezul nopții.
Prin telescop încă se vede minunat, drept pentru care vi-l arătăm în fiecare seară senină prin telescoapele noastre
În luna decembrie Marte este planeta care trebuie urmărită, pentru se află foarte bine poziționată pentru observații. Se vede toată noaptea și este foarte sus pe cer la miezul nopții pentru că este la opoziție, adică în partea opusă Soarelui pe cer.
Opozițiile se produc la fiecare 2 ani și câteva luni, iar următoarea va veni de abia în 2025. Citiți infograficul nostru despre opozițiile marțiene.
Este momentul când este și mai aproape de Pământ, deci este la maxim de strălucire și se vede mare prin telescop.
Opoziția vine pe 8 decembrie, dar Marte se vede la fel de bine pe tot parcursul lunii.
Pentru a o vedea pe cer, priviți pe la ora 18 înspre est, unde se vede o stea strălucitoare. Sau priviți pe la ora 20 mai sus pe cer, tot înspre est, sau, la miezul nopții sus pe cer, înspre sud. Oricum ați face ar trebui să vedeți un astru extrem de strălucitor, portocaliu, care nu pâlpâie. Este Marte.
Planeta se vede toată noaptea. O puteți vedea înspre est imediat cum se înserează și înspre vest, când se termină noaptea.
În perioada acesta planeta se mișcă invers printre stele, de la stânga la dreapta, iar mișcarea poate fi văzută dacă priviți planeta și stelele vecine din două în două zile.
Iată cât se mișcă planetele în sistemul solar, pe parcursul lunii decembrie.
Cerul lunii decembrie
Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu. Constelațiile se întind de la orizontul vestic până deasupra capului.
Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia, mama Andromedei.
Cea mai strălucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda.
Monstrul este Cetus al cărui cap se afla chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la sud-vest de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină depărtare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuza în acest loc, dar prin instrumentele astronomie zeci și sute de stele devin vizibile.
Un alt personaj din poveste este Pegasus, calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.