La București, Soarele apune pe la ora 20:58 un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 23:13 și durează 8 ore și 43 minute (la București).
Pe cer, seara, se văd două planete, Venus și Marte. Dimineața se văd Saturn și Jupiter.
La începutul săptămânii Soarele se află în constelația Gemini, iar la sfârșit, în Cancer,
Luna
Luna se vede în a doua jumătate a nopții.
Pe 10 iulie, la ora 4:47, se produce faza de Ultimul Pătrar.
Până la sfârșitul săptămânii Luna devine o seceră din ce în ce mai subțire.
În diminețile de 12, 13 și 14 iulie Luna trece prin preajma lui Jupiter.
Planete pe cer
Venus și Marte se văd seara, în aceeași direcție pe cer, iar Saturn și Jupiter înainte de răsăritul Soarelui.
Venus și Marte se văd seara, la o oră după apusul Soarelui, în aceeași direcție. Cele două planete apun repede, pe la ora 22:30, deci trebuie să le identificați repede.
Venus se vede ca o stea foarte strălucitoare, iar Marte nu se remarcă prin nimic. De la Venus mergeți cu privirea în stânga sus, unde veți găsi o stea, Regulus din Leo, iar apoi, o în veți găsi pe Marte.
Cele două planete nu se mai pot vedea pe un cer întunecat, ci doar în crepuscul.
Saturn răsare pe la ora 23 și se vede până răsare Soarele. În fiecare zi răsare cu 4 minute mai devreme și începând cu luna august va putea fi văzut și de pe terasa noastră.
Jupiter răsare după Saturn, pe la ora 1:30 dimineața, și se vede, după acea oră, ca o stea foarte strălucitoare înspre est. În stânga planetei se poate vedea roiul stelar Pleiadele, iar deasupra, stelele din constelația Aries.
În diminețile de 12, 13 și 14 iulie Luna trece prin preajma lui Jupiter.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna iulie.
Pe 12 iulie se produce solstițiul de vară pe planeta Marte.
Pe 21 iulie planeta pitică Pluto se află la opoziție, adică în cea mai favorabilă poziție pentru a fi observată de pe Pământ.
Cerul lunii iulie
Iulie este luna când seara, înspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constelația Scorpius.
Culoarea roșie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de „rivalul lui Ares (Marte)” adică Antares. Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului, dar se vede ușor. Scorpius are forma literei „S”, se continuă înspre est cu Sagittarius și înspre vest cu Libra.
Înspre sud-vest se află steaua Spica din Virgo. Deasupra lui Spica se afla Arcturus din Bootes iar la vest de aceasta găsim o constelație compusă din stele slabe ca strălucire, Coma Berenices. Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare de Soare. Tot în Coma Berenices întâlnim un roi stelar observabil prin binocluri. Conține aproximativ 20 de stele și se află la sud de steaua gamma din constelație. Și mai înspre vest întâlnim constelația Leo, a cărei „coadă” rămâne deasupra orizontului până la miezul nopții.
Înspre nord-vest se află Ursa Major, cunoscută la noi după numele de „Carul Mare”. Carul este compus din șapte stele, aflate toate sus pe cer, în spațiul dintre orizont și zenit. Înspre nord găsim „Ursa Mică” și steaua Polară care indică nordul ceresc. Între cele două constelații se află coada „Dragonului” (constelația Draco). Aceasta șerpuiește printre stele, ajungând undeva deasupra stelei Vega din constelația Lyra.
Vega se apropie din ce în ce mai mult de zenit. Este însoțită de stelele Deneb (la nord-est, stânga-jos) și de Altair (la sud-est, dreapta-jos). Împreună formează „triunghiul de vară”. Dinspre est răsare Pegasus și, la scurt timp după miezul nopții, Pisces.
Seara se văd două planete: Venus și Marte, în Leo.
