La București, Soarele apune pe la ora 21:02 un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică scade ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 23:25 și durează 8 ore și 29 minute (la București).
Pe cer, seara, se văd două planete, Venus și Marte. Dimineața se văd Saturn și Jupiter.
Soarele se află în constelația Gemini.
Între 26 iunie și 3 iulie vom avea zilele cu cel mai târziu apus de Soare.
Luna
Luna se vede seara și noaptea pe cer.
În nopțile de 30 iunie și 1 iulie se va afla în preajma stelei Antares din constelația Scorpius.
Pe 26 iunie se produce faza de Primul Pătrar, la ora 10:49. În această zi, Luna se află cel mai sus pe cer, înspre sud, în momentul apusului Soarelui.
Planete pe cer
Venus și Marte se văd seara, în aceeași direcție pe cer, iar Saturn și Jupiter înainte de răsăritul Soarelui
Venus este cel mai strălucitor obiect de pe cer, în afară de Soare și Lună, și se vede foarte bine începând cu ora 9:30, până la ora 11:15. Se vede ca o stea foarte strălucitoare, înspre vest, nu foarte sus față de orizont.
Venus se mai vede pe cer încă două săptămâni, așa că nu ratați nicio zi pentru a o identifica.
În aceeași direcție pe cer se află și planeta Marte, care însă nu este la fel de strălucitoare. O puteți găsi în stânga sus, lângă Venus.
Și mai departe, înspre stânga-sus, se află steaua Regulus din constelația Leo.
Toate se văd cel mai bine pe la ora 22.
Saturn răsare pe la miezul nopții și se vede până răsare Soarele. În fiecare zi răsare cu 4 minute mai devreme și începând cu luna august va putea fi văzut și de pe terasa noastră.
Jupiter răsare după Saturn, pe la ora 2:15, și se vede ca o stea foarte strălucitoare înspre est. În stânga planetei se poate vedea roiul stelar Pleiadele, iar deasupra, stelele din constelația Aries.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna iunie.
Pe 27 iunie Mercur se află la cea mai mică depărtare de Soare (periheliu), la distanța de 46 milioane km.
Cerul lunii iunie
Carul Mare a trecut de cea mai înaltă poziție pe cer (zenit), dar continuă să rămâne sus pe cer. Stelele din constelație pot fi folosite pentru a găsi alte obiecte. Ultimele două din car ne arată unde se află steaua Polară, iar cele care formează oiștea ne arată unde sunt stelele Arcturus și Spica.
Constelațiile de primăvară încep să apună devreme. Leo se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, iar Corvus și Crater de cel sud-vestic. Doar coada Hidrei rămâne pe cer, șerpuind printre stele.
Dar înspre est răsar noi stele și constelații. Înspre sud-est se află Scorpius, urmat de Sagittarius (Săgetătorul). Înspre est și nord-est se află două „păsări”, Aquila (Vulturul) și Cygnus (Lebăda).
Virgo a trecut de meridian, dar își păstrează poziția deasupra orizontului ore bune după ce se întunecă. La est de aceasta apar Serpens Caput (Șarpele) și Ophiucus (Ofiuc). Deasupra lor se află eroul Hercule, constelație care la o primă vedere se vede ca un mic patrulater.
În nord avem pe Ursa Major și Ursa Minor, iar printre ele Dragonul.
Încercați în serile cu cer curat, să identificați toate stelele dragonului. Veți călători pe un drum întortocheat, printre patru constelații. Capul dragonului se află sub piciorul pe care îngenunchează Hercule.
„W-ul” arhicunoscut al Cassiopeei se ridică pe cer după miezul nopții, semn al toamnei astrale.
La ora hărții pe cer se văd două planete: Venus, foarte strălucitoare, în Cancer și Marte, nu foarte departe.
