La București, Soarele apune pe la ora 18:26, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 20:03 și durează 13 ore și 04 minute (la București).
Seara se vede planeta Venus, care apune la o oră după Soare. Saturn răsare la ora 17, Jupiter la ora 21:15, iar Marte la ora 23:30.
Soarele se află în constelația Virgo până la data de 31 octombrie.
Luna
Pe 17 octombrie, la ora 14:36, se produce faza de Lună Plină. Când se află în această fază, Luna se vede toată noaptea pe cer.
În serile de 13, 14 și 15 octombrie Luna va trece prin preajma planetei Saturn.
Planete pe cer
Seara se vede planeta Venus, care apune la o oră după Soare. Saturn răsare la ora 17, Jupiter la ora 21:15, iar Marte la ora 23:30.
Venus se vede începând cu ora 19, foarte jos față de orizont, înspre direcția în care a apus Soarelui. Se vede ca o stea, pe fundalul cerului galben-albăstrui de apus, foarte aproape de orizont. Se poate vede până pe la ora 19:50, când apune.
Planeta se va vedea seara înspre apus mai multe luni, dar rămâne destul de apropiată de orizont.
Pe zi ce trece Venus se apropie de steaua Antares, ce mai strălucitoare din constelația Scorpius.
Saturn se află deja pe cer când se lasă seara și se ridică încet pe cer pe parcursul nopții.
La ora 22:30 se află înspre sud, nu foarte sus față de orizont. Dacă priviți înspre sud la cea oră, veți vedea un astru gălbui care nu pâlpâie, iar mai jos, aproape de orizont, se vede o stea aproape la fel de strălucitoare, Fomalhaut din constelația Piscis Austrinus.
Saturn se află într-o perioada bună de observații, când se vede toată noaptea. Se vede bine și prin instrumentele astronomice, iar de la ora 19:30 se vede de pe terasa Observatorului.
În seara de 14 octombrie Luna se va afla foarte aproape de Saturn, ceea ce permite găsirea planetei pe cer.
Jupiter și Marte încă se află în aceeași regiune de cer și răsar două ore unul după altul. Primul răsare Jupiter, la ora 21:45.
Jupiter se vede ca o stea foarte strălucitoare, de culoare alb-gălbuie, care nu pâlpâie. Dacă priviți înspre est pe la ora 1-2 dimineața, îl veți vedea foarte ușor, ca pe cel mai strălucitor obiect din zonă. Se află în constelația Taurus.
Marte este mai puțin strălucitor decât Jupiter, portocaliu, nu pâlpâie și se află în constelația Gemini. Deasupra planetei se văd stelele Castor și Pollux din constelația Gemini.
Dacă urmăriți planeta în fiecare săpămână veți vedea cum se mișcă pe cer față de stele. Marte este una din planetele care se mișcă foarte repede pe cer din cauza apropierii de Pământ.
Jupiter este mai strălucitor pentru că este mai mare decât Marte, chiar dacă este de trei ori mai departe.
Căutați-le începând cu miezul nopții, înspre est.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna octombrie.
Pe 8 octombrie Mercur se află la cea mai mare depărtare de Pământ (la apogeu), la distanța de 212,4 milioane km.
Pe 14 octombrie Marte se află la cuadratură cu Soarele, ceea ce înseamnă că răsare la mijlocul nopții și se află cel mai sus pe cer când răsare Soarele.
Pe 23 octombrie Mercur se află la cea mai mare depărtare de Soare (la afeliu), la distanța de 69,8 milioane km.
Pe 30 octombrie Venus se află la cea mai mare depărtare de Soare (la afeliu), la distanța de 108,9 milioane km.
Cerul lunii octombrie
Semnele toamnei sunt pretutindeni pe cer. Triunghiul de vară, împreună cu stelele Vega, Altair și Deneb sunt sus pe cer seara dar se apropie de orizont în timpul nopții. Sagittarius a apus iar înspre sud se vede o stea mai strălucitoare: Fomalhaut din Pisces Austrinus.
Spre sud-est vedem o parte din „cerul acvatic”, adică multe constelații care au legătură cu mările și oceanele: Aquarius, Pisces și Cetus. Acestea au nume frumoase, dar sunt greu de identificat pentru că sunt formate din stele puțin strălucitoare.
La est de Fomalhaut, cam la aceeași înălțime deasupra orizontului, se află Deneb Kaitos, o stea mai strălucitoare din constelația Cetus. Fomalhaut este o stea apropiată, lumina care ajunge acum la noi fiind emisă cu doar 25 de ani în trecut. Lumina stelei Deneb Kaitos (beta Ceti) face 96 de ani până la noi
Înspre zenit (punctul situat deasupra capului) dăm de Pegasus, Calul înaripat, ce conține un reper foarte ușor de identificat: pătratul lui Pegasus. Trei dintre stelele din constelație și una din Andromeda, formeaza un pătrat mare. Andromeda este unită de Pegasus și se continuă înspre est. Acolo se întâlnește M31, Galaxia din Andromeda, cea mai apropiată galaxie mare de a noastră, vizibilă prin binocluri.
Înspre est deja se văd Pleiadele (sau Cloșca cu pui), un roi stelar aflat în constelația Taurus.
La nord-est de Andromeda se află Perseus și, mai sus, Cassiopeia, constelații care ne reamintesc de iarnă. La est de Perseus, spre nord-est, se află o stea foarte strălucitoare: Capella din constelația Auriga.
La ora pentru care este desenată harta se văd două planete cu ochiul liber: Saturn, în Aquarius, și Jupiter, în Taurus.