La București, Soarele apune pe la ora 20:21, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică scade ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 22:16 și durează 9 ore și 41 de minute (la București).
Pe cer, seara, se văd două planete, Venus și Marte. Dimineața se vede Saturn.
Soarele se află pe cer în constelația Aries.
Luna
Luna se vede toată noaptea.
Pe 5 mai se produce faza de Lună Plină, la ora 20:33.
Pe 5 mai se produce o eclipsă de Lună prin penumbră care va fi destul de greu de observat din oraș.
Planete pe cer
Seara se văd foarte ușor Venus și Marte, iar dimineața se vede Saturn.
Venus se vede foarte ușor înspre vest, la o oră după ce apune Soarele. Priviți sus pe cer pe la ora 21 și veți vedea un astru foarte strălucitor: Venus.
Planeta se mișcă printre stele, ridicându-se spre stelele Castor și Pollux din constelația Gemini.
Apune pe la miezul nopții așa că aveți câteva ore să o vedeți.
Nu departe de Venus, mai sus și la stânga se află și Marte.
Căutați deasupra lui Venus două stele strălucitoare, situate una lângă alta. Acestea sunt Castor și Pollux din Gemini.
Sub ele, în stânga, se vede un astru mai portocaliu, nu foarte strălucitor, care este planeta Marte.
Marte se află departe de noi, la 270 milioane de km, și nu se mai vede bine. Nici prin telescop nu se mai disting foarte multe detalii.
Dimineața răsare și Saturn.
Se poate vedea începând cu ora 4, înspre sud-est, nu foarte sus față de orizont. Se vede ca un astru singuratic, cel mai strălucitor din zona în care se află.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna mai.
Pe 1 mai, Mercur se va afla în dreptul Soarelui, la conjuncție inferioară, adică între noi și Soare.
Pe 9 mai Uranus se află la conjuncție cu Soarele, adică în dreptul Soarelui. Distanța dintre Uranus și Pământ este maximă, de 3 miliarde km.
Pe 14 mai Mercur se va afla la cea mai mare distanță de Soare, la 69,8 milioane km.
Pe 29 mai Mercur se va afla la depărtarea unghiulară maximă de Soare. Planeta se vede înainte de răsăritul Soarelui.
Pe 30 mai Marte se va afla la cea mai mare distanță de Soare, la afeliu, la 249 milioane km.
Cerul lunii mai
Pe cerul nopților de mai se vede steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând ca este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și un albă.
Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo, dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de Antares vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte.
Deasupra constelației Scorpius îl întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare, dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.
Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lyra, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa Minor și Ursa Major.
La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va afla înspre sud, în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) se vede înspre sud-est. Antares se va afla înspre sud, iar constelația Sagittarius răsare înspre est.
La ora pentru care este desenată harta putem vedea două planete: Venus, foarte strălucitoare, în Gemini, și Marte, în aceeași constelație, la granița cu Cancer.