La București, Soarele apune pe la ora 18:51, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 20:28 și durează 12 ore și 22 de minute (la București).
Seara se vede planeta Venus, care apune la o oră după Soare. Saturn răsare la ora 18, Jupiter la ora 22:10, iar Marte pe la miezul nopții.Soarele se află în constelația Virgo.
Luna
Pe 2 octombrie, la ora 21:49, se produce faza de Lună Nouă, când Luna nu se poate vedea. În aceeași zi, la aceeași oră, se produce o eclipsă de Soare care nu se vede din țara noastră.
Începând cu data de 4 octombrie Luna apare seara pe cer și va trece pe lângă planeta Venus în serile de 5 și 6 octombrie.
Planete pe cer
Seara se vede planeta Venus, care apune la o oră după Soare. Saturn răsare la ora 18, Jupiter la ora 22:10, iar Marte pe la miezul nopții.
Venus se vede începând cu ora 19, foarte jos față de orizont, înspre direcția în care a apus Soarelui. Se vede ca o stea, pe fundalul cerului galben-albăstrui de apus, foarte aproape de orizont. Se poate vede până pe la ora 20:05, când apune.
Planeta se va vedea seara înspre apus mai multe luni, dar rămâne destul de apropiată de orizont.
Luna trece prin preajma planetei în serile de 5 și 6 octombrie.
Saturn se află deja pe cer când se lasă seara și se ridică încet pe cer pe parcursul nopții. Pe la miezul nopții se află înspre sud, nu foarte sus față de orizont. Dacă priviți înspre sud la cea oră, veți vedea un astru gălbui care nu pâlpâie, iar mai jos, aproape de orizont, se vede o stea aproape la fel de strălucitoare, Fomalhaut din constelația Piscis Austrinus.
Saturn se află într-o perioada bună de observații, când se vede toată noaptea. Se vede bine și prin instrumentele astronomice, iar de la ora 19:30 se vede de pe terasa Observatorului.
Jupiter și Marte încă se află în aceeași regiune de cer și răsar două ore unul după altul. Primul răsare Jupiter, la ora 22:10.
Jupiter se vede ca o stea foarte strălucitoare, de culoare alb-gălbuie, care nu pâlpâie. Dacă priviți înspre est pe la ora 1-2 dimineața, îl veți vedea foarte ușor, ca pe cel mai strălucitor obiect din zonă. Se află în constelația Taurus.
Marte este mai puțin strălucitor decât Jupiter, portocaliu, nu pâlpâie și se află în constelația Gemini. În stânga planetei se văd stelele Castor și Pollux din constelația Gemini.
Jupiter este mai strălucitor pentru că este mai mare decât Marte, chiar dacă este de trei ori mai departe.
Căutați-le începând cu miezul nopții, înspre est.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna octombrie.
Pe 8 octombrie Mercur se află la cea mai mare depărtare de Pământ (la apogeu), la distanța de 212,4 milioane km.
Pe 14 octombrie Marte se află la cuadratură cu Soarele, ceea ce înseamnă că răsare la mijlocul nopții și se află cel mai sus pe cer când răsare Soarele.
Pe 23 octombrie Mercur se află la cea mai mare depărtare de Soare (la afeliu), la distanța de 69,8 milioane km.
Pe 30 octombrie Venus se află la cea mai mare depărtare de Soare (la afeliu), la distanța de 108,9 milioane km.
Cerul lunii octombrie
Semnele toamnei sunt pretutindeni pe cer. Triunghiul de vară, împreună cu stelele Vega, Altair și Deneb sunt sus pe cer seara dar se apropie de orizont în timpul nopții. Sagittarius a apus iar înspre sud se vede o stea mai strălucitoare: Fomalhaut din Pisces Austrinus.
Spre sud-est vedem o parte din „cerul acvatic”, adică multe constelații care au legătură cu mările și oceanele: Aquarius, Pisces și Cetus. Acestea au nume frumoase, dar sunt greu de identificat pentru că sunt formate din stele puțin strălucitoare.
La est de Fomalhaut, cam la aceeași înălțime deasupra orizontului, se află Deneb Kaitos, o stea mai strălucitoare din constelația Cetus. Fomalhaut este o stea apropiată, lumina care ajunge acum la noi fiind emisă cu doar 25 de ani în trecut. Lumina stelei Deneb Kaitos (beta Ceti) face 96 de ani până la noi
Înspre zenit (punctul situat deasupra capului) dăm de Pegasus, Calul înaripat, ce conține un reper foarte ușor de identificat: pătratul lui Pegasus. Trei dintre stelele din constelație și una din Andromeda, formeaza un pătrat mare. Andromeda este unită de Pegasus și se continuă înspre est. Acolo se întâlnește M31, Galaxia din Andromeda, cea mai apropiată galaxie mare de a noastră, vizibilă prin binocluri.
Înspre est deja se văd Pleiadele (sau Cloșca cu pui), un roi stelar aflat în constelația Taurus.
La nord-est de Andromeda se află Perseus și, mai sus, Cassiopeia, constelații care ne reamintesc de iarnă. La est de Perseus, spre nord-est, se află o stea foarte strălucitoare: Capella din constelația Auriga.
La ora pentru care este desenată harta se văd două planete cu ochiul liber: Saturn, în Aquarius, și Jupiter, în Taurus.
