27/11/2022

Români pe cer

Corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu. Cometele, „vagaboandele cereşti”, poartă numele descoperitorilor lor.

Și pentru că fiecare popor se mândrește cu oamenii lor de pe cer, acum este rândul nostru!

O mare onoare este ca numele tău să fie purtat o anumită formațiune de pe o planetă. Onoarea este mare, dar nu ai cum să te bucuri de ea, pentru că toate formațiunile de pe planete poarta numele personalităților decedate.

Asteroizii poartă și nume de persoane în viață, iar cometele numele descoperitorilor lor.

Update:

  • 05 martie 2022 – asteroizii Hudin, Tudorica și Curelaru;
  • 19 octombrie 2021 (asteroizi cu nume românești) – Oproiu, Nadolschi și Dramba;
  • 15 iunie 2020 – asteroizii Adriansonka și Vaduvescu;

Nume românești pe Mercur

În aprilie 2008 un crater de 125 km în diametru, situat pe planeta Mercur, a primit nume românesc: Eminescu. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul acestuia, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a produs craterul și de materia expulzată la impact.

În centrul craterului se observă un lant muntos circular. Munţii au o culoare diferită de cea a materialului din crater.

Nume românești pe Venus

Primul nume românesc de pe Venus este cel al poetei Elena Văcărescu. Aceasta a trăit în Franţa dar s-a născut în România.

Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. Chiar dacă Elena Vacărescu a trăit între 1866 şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.

Un alt nume este „Darclée” după soprana Hariclea Darclée (1860-1939). Acesta este dat unei formațiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 km, situată la coordonatele 37,4° latitudine sudică și 263,8° longitudine. Numele a fost aprobat în 2003.

Câteva cratere au primit nume proprii feminine, printre care și Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina și Esterica, nume evident românești.

Nume românești pe Lună

Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret.

Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris cu teza “Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor”. Ca ministu al educaţiei, a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti (acum Institutul Astronomic al Academiei Române).

Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. În vecinătatea craterului Haret se află zeci de cratere mari ce nu au nume. Poate în viitor în regiunea aceea vor mai „apărea” şi alți români.

Craterul Haret se află el însuși într-un crater gigant numit „Aitken”. Haret se află aproape de centrul lui Aitken la adâncimea de 7 km față de nivelul mediu al Lunii.

Unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună au primit numele de Montes Carpatus: Munţii Carpaţi. Chiar dacă Munţii Carpaţi de pe Terra străbat mai multe ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Serbia şi România), putem considera că aceasta este o altă regiune “românească” de pe Lună.

Montes Carpatus formează marginea de sud a unui giagntic bazin lunar: Mare Imbrium. Se întâlnesc vârfuri muntoase, cel mai înalt având 2400m înălţime. Vârfurile sunt separate de văi ce s-au format în urma scurgerilor de lavă.

Câteva cratere mari s-au format chiar în munţi, în urma căderilor unor meteoriţi. Foarte aproape de Montes Carpatus se află frumosul crater Copernic. Se estimează că acești munți s-au format acum 3,5 miliarde de ani.

Cei ce doresc să vadă Montes Carpatus prin telescoapele noastre sunt așteptați la doua zile după Primul Pătrar până în Lună Plină.

Alte imagini cu Montes Carpatus:

  • imagine realizată de echipajul Apollo 12
  • imagine realizată de echipajul Apollo 17
  • imagine realizată Apollo Mapping Camera, Apollo 15

Nume românești pe Marte

Pe planeta roșie există următoarele nume de origine românească: valea Rhabon, craterele Iazu și Batoș.

Rhabon este numele antic al râului Jiu. Pe Marte un tub prin care a curs lava a primit acest nume. Acesta se află între Ascraeus Mons și Uranius Mons și are o lungime de 246 km.

Doua cratere marțiene au nume românești: Iazu și Batoș. Amândouă poartă numele a două localități din România. Există două localități Iazu: una în județul Prahova, alta în Ialomița și încă nu am aflat care dintre ele este sursa numelui marțian.

Craterul Iazu are 6,83 km în diametru și se află la sud de craterul Endeavour în Meridiani Planum. Este înconjurat de rămășitele rezultate în urma impactului care a dus la apariția sa. Craterul Endeavour este în prezent studiat de roverul marțian Opportunity. Pe 8 martie 2009 Opportunity a fotografiat de la sol marginile craterului, aflat atunci la 38 km depărtare de rover.

Batoș este un crater de 17,2 km în diametru aflat într-o regiune unde apa a curs acum 3-4 miliarde de ani. Regiunea se numește „Chryse Planitia„ și este străbătută de vechi albii de râuri numite acum „Valles”. Craterul Batoș se află la sud de craterul Liberdad și la vest de Tiu Valles. În județul Târgu Mureș există comuna Batoș, aceasta fiind probabil sursa numelui craterului marțian.

Tabel cu numele românești de pe planete

Nume oficialPlanetăTipul fomei de reliefLongitudineLatitudineDimensiuneAnul aprobăriiSursa numelui
EminescuMercurcrater245,87°10,79°diametru 125 km2008Mihai Eminescu (1850-1889)
VăcărescuVenuscrater199,8°-63°diametru 31,5 km1994Elena Văcărescu (1866-1947)
IrinucaVenuscrater121.9°51,4°diametru 8 km1997nume propriu românesc
NataliaVenuscrater272,9°67,1°diametru 10,8 km1985nume propriu românesc
VetaVenuscrater349,5°42,6°diametru 6,4 km1997nume propriu românesc
ZinaVenuscrater320,1°41,9°diametru 9 km1985nume propriu românesc
EstericaVenuscrater3,6°36,8°diametru 3,6 km2003nume propriu românesc
DarclèeVenuspatera263,8°-37,4°diametru 15 km2006Hariclea Darcle (1860-1939)
HaretLunăcrater-176,17°-58,78°diametru 29,77 km1970Spiru Haret (1851-1912)
Montes CarpatusLunămunți-23,62°14,57°lungime 333,59 km1961Munții Carpați
Rhabon VallesMartevale91,5°21,4°lungime 247 km1988numele dacic al râului Jiu
IazuMartecrater5,18°-2,74°diametru 6,83 km2006localitate din România
BatoșMartecrater29,5°21,74°diametru 17,331976localitate din România

Asteroizi cu nume de români

Toţi asteroizii cu nume românești fac parte din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter. Există asteroizi cu nume de români (sau persoane de origine română) și asteroizi cu nume de locuri cu nume românesc.

Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost asteroidul cu numărul 2331. Acesta poartă numele lui Constantin Pârvulescu: (2331) Parvulesco. A fost descoperit în 1936 de către astronomul Delporte, în Belgia. Are un diametru situat între 11 şi 24 km. Face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Constantin Pârvulescu a fost profesor de astronomie la Cernăuţi, Timişoara, Cluj și directorul Observatorului astronomic din Cluj. A studiat glaxiile, roiurile globulare şi stelele binare. Asteroidul a fost numit Parvulesco şi după fiica astronomului, Carina Parvulesco, profesor de astronomie în SUA. Și fiul astronomului, Antares Pârvulescu, este onorat prin numele asteroidului.

Un alt asteroid cu nume românesc este (4268) Grebenikov. Eugeniu Grebenikov este un astronom de origine română, născut în Republica Moldova. Se ocupă cu studiul mecanicii cereşti. Asteroidul a fost descoperit în 1972 în Rusia și are un diametru între 5 şi 12 km. În 4,28 ani face o rotaţie în jurul Soarelui.

Primul asteroid ce poartă numele unui artist român este (6429) Brâncuşi. Sculptorul român cunoscut în toată lumea se roteşte liniştit în jurul Soarelui. A fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA). Asteroidul face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,16 ani şi se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul său este estimat între 4-9 km.

Asteroidul (7101) Haritina poarta numele Haritinei Mogoșanu, care este astronom la Observatorul Carter din Noua Zeelanda. Haritina a fost membru al Astroclubului București. Va invitam sa vizitați site-ul pe care Haritina Mogoșanu popularizeaza astronomia.

Asteroidul (7985) Nedelcu poartă numele unui tânăr astronom de la Institutul Astronomic al Academiei Române, pe nume Alin Nedelcu. Alin se ocupă cu studiul asteroizilor, teza de doctorat (susținută la Observatorul Astronomic din Paris) a avut ca temă dectarea efectelor gravitaționale din măsurarea extrem de precisă a pozițiilor asteroizilor. Asteroidul are între 3 și 6 km mărime și se află în centura principală.

Hermannn Julius Oberth a fost un om de ştiinţă născut la Sibiu. Este, împreună cu Konstantin Tsiolkovsky şi Robert Goddard unul dintre părinţii astronauticii. Asteroidul 9253, descoperit în 1971 la Observatorul Palomar poartă numele de (9253) Oberth . Cu un diametru de maxim 6 km, asteroidul Oberth se află la distanţa medie de 150.000.000 km de Terra.

Astronomul american de origine română Nicolae Sanduleak s-a ocupat cu studiul stelelor foare masive și luminoase din emisfera sudică. Supernova apăruta în 1987 în Norul Mare al lui Magelan, a avut ca sursă steaua Sanduleak -69 202. Asteroidul 9403 poartă numele de (9403) Sanduleak. Se află la o depărtare medie de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid durează 4 ani pământeni. Asteroidul Sanduleak are un diametru de maxim 15 km.

Asteroidul (9493) Enescu poată numele celui mai cunoscut compozitor român: George Enescu. A fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Situat la peste 250.000.000 km depărtare, asteroidul Enescu are până în 9 km diametru.

(9494) Donici poartă numele astronomului Nicolae Donici. Acesta a fost unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaţionale şi primul reprezentant al României în acest for. S-a ocupat cu studiul Soarelui, observând şase eclipse totale.

Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer prin asteroidul (9495) Eminescu. Este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Este situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotaţie completă în jurul Soarelui odată la 3,23 ani. Se poate apropia la “numai” 140.000.000 de planeta noastră. Diametrul asteroidului Eminescu nu depăşeşte 6 km.

Asteroidul (10034) Birlan poartă numele astronomului Mirel Bîrlan. Mirel Bîrlan este un astronom ce lucrează la Institutul de Mecanică Cerească şi Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocupă cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit în 1981 în SUA.

(10466) Marius-Ioan poarta numele lui Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române, responsabil de intrarea țarii noastre ca membru al Agenției Spațiale Europene (ESA).

(10707) Prunariu este asteroidul care poarta numele cosmonautului Dumitru Prunariu. Acesta este singurul român care a zburat în spațiul cosmic în 1981 la bordul Soyuz 40 spre laboratorul spațial Salyut 6.

Printre asteroizii cu nume de români se află și (10784) Noailles, asteroid denumit după Anna de Noailles, născută Anna Elisabeth Bibesco-Bassaraba de Brancovan. Aflați mai multe despre această prințesă iubitoare de frumos de pe wikipedia.

Biologul şi astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieşte în prezent în Franţa, a “primit” un asteroid cu ocazia împlinirii a 80 de ani, în anul 2000. Asteroidul este (12498) Dragesco. A fost descoperit în 1998. Diametrul acestui asteroid nu depăşeşte 10 km.

Cerul s-a îmbogățit în iunie 2011 cu un nou nume românesc: (263516) Alexescu, cel al astronomului Matei Alexescu. Obiectul care a primit numele „Alexescu” este asteroidul cu numărul 263.516, aflat în centura principală dintre Marte și Jupiter.

Asteroidul, care poate avea orice mărime între 1 și 4 km, a fost descoperit în 2008 de către participanții în proiectul EURONEAR (inițiat de astronomul Ovidiu Văduvescu). De ce Matei Alexescu? Pentru că acesta a fost unul dintre cei mai iubiți și talentați popularizatori ai astronomiei din țara noastră și a inspirat pe majoritatea astronomilor amatori și profesioniși. Ajutorul dat iubitorilor de astronomie prin cărțile și articolele sale este inestimabil.

Un alt asteroid cu nume de român este (346261) Alexandrescu, care poartă numele fostului coordonator al Observatorului Urseanu, o personalitate recunoscută de întreaga populație în urma activității de promovare a astronomiei. Asteroidul a fost descoperit de echipa EURONEAR în martie 2008.

Asteroidul 22281 poartă numele de „Popescu”, dar nu unul generic ci pe cel al lui Marcel Popescu, în prezent cercetător la Institutul Astronomic al Academiei Române. (22281) Popescu are o mărime între 3 și 12 metri și o perioadă de revoluție în jurul Soarelui de 3,36 de ani.

Urmează asteroidul numărul 25051, denumit „Vass”, după un alt cercetător al Institutului Astronomic, Gheorghe Vass. Aflat tot în centura principală, asteroidul (25502) Vass se rotește în jurul Soarelui în 4,25 ani, de la o depărtare medie de 392,3 milioane de km.

Asteroizii (28854) Budisteanu și (26478) Cristianrosu poartă numele a doi tineri născuți în 1991, care prin abilitățile lor informatice și inginerești s-au afirmat la „Intel International Science and Engineering Fair” în 2013 și 2010.

În centura de asteroizi îi găsim și pe (243458) Bubulina, respectiv (4633) Marinbica. Primul poartă numele Marinei Denisa Botofan, iar cel de-al doilea numele profesorului de fizică Marin Bica, decedat într-un accident în 2013. Marin Bica s-a implicat enorm, ani de-a rândul, în pregătirea elevilor pentru Olimpiada de Astronomie, precum și în alte activități legate de această competiție.

(450931) Coculescu este denumit după astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul (în 1908) Observatorului Astronomic din București. Domeniul de cercetare a fost mecanica cerească.

(358894) Demetrescu este denumit după Gheorghe Demetrescu, astronom și matematician, directorul Observatorului Astronomic din București. Domeniile de cercetare au fost mecanica cerească, eclipsele de Soare și dinamica stelară.

(369088) Marcus poartă numele astronomului Ella Marcus, specialistă în astrometrie. Aceasta a activat la Observatorul Astronomic din București.

(365761) Popovici poartă numele astrofizicianului român Călin Popovici, specialist în fizică solară și stelară, fotometrie și sateliți arficiali.

(555152) Oproiu, după astronomul Tiberiu Oproiu (1939–2020), care a activat în cadrul Observatorului de la Cluj-Napoca, în domeniul mecanicii cerești, sateliților artificiali și asteroizilor.

(557045) Nadolschi, după astronomul Victor Nadolschi (1911–1996), care a activat în cadrul Universității A. I. Cuza de la Iași, în domeniul eclipselor și astronomiei practice. A fost și un popularizator al astronomiei, autor al mai multor cărți.

(572217) Dramba, după astronomul Constantin Drâmbă (1907–1977), care a activat la Observatorul din București (actualul Institut Astronomic al Academiei Române), în domeniul mecanicii cerești.

(36340) Vaduvescu poartă numele lui Ovidiu Văduvescu, astronom care în prezent lucrează la Isaac Newton Group of Telescopes (ING) din La Palma, Insulele Canare. Site-ul său se găsește aici.

(31569) Adriansonka poartă numele lui Adrian Șonka, astronom care lucrează la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Site-ul său se găsește aici.

(562964) Hudin poartă numele lui Lucian Hudin, astronom amator și programator. Lucian Hudin are un observator astronomic privat în Cluj-Napoca.

(564280) Tudorica poartă numele lui Alexandru Tudorică, astronom cu interese precum asteroizi, roiuri globulare și popularizarea științei.

(574300) Curelaru poartă numele lui Lucian Curelaru, astronom amator interesat de asteroizi, stele duble și software astronomic.

AsteroidAsteroid descoperit în anul:Descoperitorul asteroiduluiMărime [km]Depărtare medie de Soare [km]Perioada de revoluție în jurul Soarelui [ani]Anul în care a primit numeSursă nume
(2331) Parvulesco1936E. Delporte la Uccle~20363.048.6453,78-
(4268) Grebenikov1972T. M. Smirnovala Nauchnyj~11394.366.8074,28Nume propus la Institute of TheoreticalAstronomy, St. Petersburg
(4633) Marinbica1988H. Debehognela La Silla~10475.877.0805,672015Nume propus de SGAC Name An AsteroidCampaign
(6429) Brâncuşi1971C. J. van Houten and I. van Houten-Groeneveld la Palomar4-6322.248.6633,16-
(7101) Haritina1930Tombaugh, C. W3344.054.8383,5Nume propus de D.I. Steel
(7985) Nedelcu1981Bus, S. J. la Siding Spring3-5348.928.0903,56Mirel Birlan (Observatorul din Paris) și Richard Binzel (Massachusetts Institute of Technology)
(9253) Oberth1971C. J. van Houtenși I. van Houten-Groeneveld la Palomar4-9358.307.5253,71SBNC
(9403) Sanduleak1994Programul Spacewatch7-10402.090.6714,41-
(9493) Enescu1971C. J. van Houtenși I. van Houten-Groeneveld la Palomar5-12387.596.1064,17Madga Stavinschi
(9494) Donici1971C. J. van Houtenși I. van Houten-Groeneveld la Palomar4-9328.189.1553,25Madga Stavinschi
(9495) Eminescu1971C. J. van Houtenși I. van Houten-Groeneveld la Palomar3-7327.021.0343,23Madga Stavinschi
(10034) Birlan1981E. Bowell laAnderson Mesa7-10386.433.2514,15M. A. Barucci
(10466) Marius-Ioan1981S. J. Bus la Palomar2,6348.745.5783,6
(10707) Prunariu1981S. J. Bus la Palomar6363.727.5963,8
(10784) Noailles1991E. W. Elst laLa Silla7-10392.520.6634,25
(12498) Dragesco1998OCA-DLRSurvey5-10399.004.2704,36
(22281) Popescu1985Anderson Mesa Station3-12335.413.7253,362014
(25051) Vass1998Anderson Mesa Station2-7392.288.4184,252014
(26478) Cristianrosu2000Lincoln Laboratory Near-Earth Asteroid Research Team3-9414.813.0004,622011
(28854) Budisteanu2000Lincoln Laboratory Near-Earth Asteroid Research Team2-7341.150.6383,442014
(31569) Adriansonka1999Lowell Observatory Near-Earth-Object Search (LONEOS)4.1346.077.9453,522021
(36340) Vaduvescu2000Lowell Observatory Near-Earth-Object Search (LONEOS)3,4368.644.7173,872021
(243458) Bubulina2009F. Tozzi and M. Graziani0,7-3356.418.0003,682011-
(257005) Arpadpal2008EURONEAR1-2418.531.7734,682012Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(263516) Alexescu2008EURONEAR1-2368.713.3683,872011Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(320790) Anestin2008EURONEAR0,7-2,4386.784.7414,162012Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(330634) Boico2008EURONEAR0,6-2362.471.5873,772012Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(346261) Alexandrescu2008EURONEAR0,4-1,5335.826.7853,362012Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(358894) Demetrescu2008EURONEAR1-4458.308.2765.42016Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(365761) Popovici2008EURONEAR1-2384.585.8024,12016Ovidiu Văduvescu (EURONEAR))
(369088) Marcus2008EURONEAR0,5-1,5393.680.4404,32016Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(450931) Coculescu2008EURONEAR1-2414.020.1854,62016Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(450931) Coculescu2008EURONEAR1-2414.020.1854,62016Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(562964) Hudin2014EURONEAR0,5-5412.896.0004,62022Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(564280) Tudorica2014EURONEAR0,6-6447.304.0005,22022Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(574300) Curelaru2014EURONEAR0,3-2,8341.088.0003,42022Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(555152) Oproiu2009EURONEAR0,8-1,3404.469.0834,42021Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(557045) Nadolschi2005EURONEAR1-2389.492.6615,62021Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)
(572217) Dramba2008EURONEAR1-2428.514.2084,62021Ovidiu Văduvescu (EURONEAR)

Asteroizi cu denumiri românești

Asteroidul (1381) Danubia a fost descoperit pe 20 august 1930 la observatorul din Simeis. Numele său a fost propus de către astronomul român Călin Popovici. Este un asteroid „măricel” de aproximativ 24 km în diametru.

Țara noastră este imortalizată pe cer prin asteroidul (7986) România, cu o mărime între 2 și 5 km. Acesta se află în centura principală și a primit numele la începutul lunii mai 2012.

(21663) Banat este un asteroid denumit în cinstea unei regiuni de pe continentul european care se află și în țara noastră.

Un „nou venit” este asteroidul (100897) Piatra Neamț. A fost descoperit în 1998 la San Marcello, Italia de către Alfredo Caronia care acum locuiește în Piatra Neamț. Numele a fost propus chiar de către el în cinstea orașului.

Alți doi asteroizi au nume legate de țara noastră: (1436) Salonta și (1537) Transylvania. Au fost descoperiți în Ungaria, la observatorul din Konkoly.

AsteroidAsteroid descoperit în anul:Descoperitorul asteroiduluiMărime [km]Depărtare medie de Soare [km]Perioada de revoluție în jurul Soarelui [ani]Anul în care a primit numePersoana care a propus numele
(1381) Danubia1930E. F. Skvortsovla Simeis10-20372.349.6163,93Călin Popovici
(1436) Salonta1936G. Kulin laBudapesta20-40470.635.0095,58-
(1537) Transylvania1940G. Strommer laBudapesta8-15455.960.2835,32-
(7986) România1981Bus, S. J. la Siding Spring3-6316.221.1503,072012Mirel Birlan (Observatorul din Paris) și Richard Binzel (Massachusetts Institute of Technology)
(21663) Banat1999la Obsrvatorul Starkenburgdin Heppenheim4-10456.533.9465,33-
(100897) Piatra Neamț1998Tesi, L., Caronia, A. la San Marcellor1-2325.227.9223,212010Alfredo Caronia

Comete cu nume de români

Cometele poartă numele descoperitorului (sau a primilor trei descoperitori). Până acum trei comete au fost descoperite de pe teritoriul României

Cometa C/1898 L1 (Coddington-Pauly)

Prima cometă descoperită din România a fost găsită în seara de 14 iunie 1898 de către astronomul amator Wofgang Pauly. Acesta observa roiul globular Messier 4 printr-un telescop de 7,5 cm în diametru și a văzut o mică pată difuză în vecinătatea lui. A desenat zona și a observat-o în prima noapte senină (16 iunie). Pata difuză se mișcase printre stele, semn că era o cometă.

Pauly a publicat descoperirea în publicația germană Astronomische Nachrichten, No. 3500 și după verificarea ei s-a observat că această cometă fusese descoperită fotografic pe 11 iunie de către astronomul E.W. Coddington de la Obsevatorul Lick.

Pentru că Pauly nu cunoștea nimic despre descoperirea din SUA, s-a considerat oficial că este al doilea descoperitor al cometei. A primit astfel numele celor doi descoperitori: Coddington-Pauly.

Din anumite motive descoperirea lui Pauly a fost ștearsă din cărțile de istorie a astonomiei românești, cu toate că acesta a fost membru al Societății Astronomice Române „Camille Flammarion” în preajma anului 1908.

Cometa a trecut la periheliu (cea mai mică depărtare de Soare) pe 14 septembrie 1898, la 250 milioane de km de astrul zilei.

Multe din informațiile de mai sus (detaliate și pertinente) se datorează d-lui Cornel Pacurar, căruia îi mulțumim.

Pe 1 mai 2016 cometa C/1898 L1 (Coddington-Pauly) se afla la 20 miliarde de km față de Soare. Pe bolta cerească se află în direcția constelației Camelopardalis.

Cometele C/1943 R1 (Daimaca) și C/1943 W1 (van Gent-Peltier-Daimaca)

Victor Daimaca, a fost un un profesor de matematică din Târgu-Jiu. Pasiunea sa era astronomia. Ca observații a ales căutarea cometelor, o activitate ce implica observarea unor anume zone, în fiecare seară senină, pentru a detecta eventualele comete ce ar putea apărea acolo.

Cu un binoclu, Daimaca, la 3 septembrie 1943, a observat o cometă nouă la limita dintre constelaţiile Lynx şi Ursa Major. A fost înregistrată la Centrul Internaţional de la Copenhaga sub denumirea de cometa Daimaca 1943 R1. Alţi astronomi au observa cometa, confirmând descoperirea lui Daimaca.

La mai puţin de 4 luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a găsit o a doua cometă, însă aceasta a fost descoperită concomitent şi de astronomii Van Gent şi Peltier, fapt pentru care s-a numit van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

Daimaca a continuat să caute comete de la Observatorul Astronomic din Bucureşti (actualmente Institutul Astronomic), dar nu a mai descoperit nici una.

Cometele au fost descoperite cu un binoclu, în acel moment fiind destul de strălucitoare. Pe 1 martie 2022 erau situate foarte departe de Terra, la 15 miliarde km. Cometa Daimaca se află pe cer în direcția constelației Libra, iar cometa van Gent-Peltier-Daimaca în Hydra.