La București Soarele apune pe la ora 16:39, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea încă se mărește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 18:25 și durează 15 ore și 8 de minute (la București).
În perioada 20-24 decembrie Soarele vom avea cel mai scurte zile.
Pe cer, seara, se văd bine trei planete, Saturn, Jupiter și Marte. Spre sfârșitul săptămânii imediat după apusul Soarelui începe să se vadă planetele Mercur și Venus. Luna nu se poate vedea în această săptămână.
Pe data de 21 decembrie, la ora 23:38 se produce solstițiul de iarnă.
Solstițiul de iarnă
Soarele se află pe cer în constelația Sagittarius, dar noi nu putem vedea acest lucru din cauza luminii zilei.
LUNA
Până pe 22 decembrie Luna se vede dimineața, înainte de răsăritul Soarelui.
Pe 23 decembrie se produce faza de Lună Nouă, la ora 12:17.
Luna va începe să se vadă seara pe cer începând cu data de 25 decembrie. Tot în acea perioadă, înspre orizontul de sud-vest se văd și planetele Mercur și Venus.
PLANETE PE CER
Saturn se vede imediat după apusul Soarelui, înspre sud-vest și rămâne pe cer până la ora 20:50. Aveți câteva ore să priviți înspre sud-vest, nu foarte sus față de orizont și să găsiți steaua strălucitoare care nu pâlpâie.
În preajma lui Saturn se află două stele din constelația Capricornus.
Planeta se mai vede câteva săptămâni, după care dispare în razelele Soarelui.
Jupiter este sus pe cer după ce se înserează. Îl găsiți înspre sud pe la ora 18:30, vizibil ca o stea foarte strălucitoare sus pe cer. Se poate vedea până la miezul nopții, când apune.
Planeta încă se vede bine prin telescop și poate fi văzută de la Observator în fiecare noapte senină.
Marte este planeta care se vede perfect în această săptămână (și încă alte câteva luni). Încă se află aproape de Pământ și se vede la maxim de strălucire. Priviți înspre est pe la ora 18 și veți vedea o stea strălucitoare, nu foarte sus față de orizont. Este Marte, iar în dreapta jos față de ea se află Aldebaran din constelația Taurus. Tabloul este completat cu steaua Capella, aflată în stânga-sus față de Marte.
Opozițiile se produc la fiecare 2 ani și câteva luni, iar următoarea va veni de abia în 2025. Citiți infograficul nostru despre opozițiile marțiene.
În perioada aceasta planeta se mișcă invers printre stele, de la stânga la dreapta, iar mișcarea poate fi văzută dacă priviți planeta și stelele vecine din două în două zile.
Spre sfârșitul săptămânii le-am putea vedea și pe Mercur și Venus, în jurul orei 17, înspre sud-vest, foarte jos față de orizont. Cele două planete se vor vedea mai bine spre sfârșitul anului așa că le lăsăm pentru săptămâna care urmează.
Iată cât se mișcă planetele în sistemul solar, pe parcursul lunii decembrie.
Cerul lunii decembrie
Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu. Constelațiile se întind de la orizontul vestic până deasupra capului.
Eroul, Perseus, se află sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află constelația sub forma literei „W”, Cassiopeia, mama Andromedei.
Cea mai strălucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda.
Monstrul este Cetus al cărui cap se afla chiar înspre sud. Două dintre stelele constelației sunt mai luminoase, aflându-se la sud-vest de Pleiade și înspre orizontul de sud-vest. Steaua aflată la sud-vest de Pleiade este Menkar. Reprezintă nara balenei, iar numele său înseamnă chiar „nara”.
Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină depărtare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuza în acest loc, dar prin instrumentele astronomie zeci și sute de stele devin vizibile.
Un alt personaj din poveste este Pegasus, calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat.