Echipa

Observatorul Astronomic este o subunitate a Muzeului Municipiului București.

În prezent (ianuarie 2021), colectivul de specialitate al Observatorului Astronomic este alcătuit din urmatoarele persoane:

  • Adrian Șonka - astronom, coordonator, muzeograf (site personal - sonkab.wordpress.com); cărți de astronomie publicate:
    • Introducere în lumea asteroizilor, Editura Zorio, 2018;
    • Ghidul Micului Astrononom, Editura Nemi, 2018;
    • O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică, Editura Nemira, 2021;
  • Mihai Dascalu - referent (site personal - astronomice.wordpress.com);
  • Elisabeta Petrescu - muzeograf (site personal - astroblueowl.wordpress.com);
  • Tudor Mihaescu - muzeograf (astronomie culturala, istoria explorarii spațiale); vizitați canalul de youtube al lui Tudor;
  • Oana Dușmănescu - muzeograf, traducator literar. Printre operele traduse: Misery - Stephen King, Dragă Martin - Nic Stone, Toate lucrurile imposibile - Lindsay Lackey, Seria Frank Einstein - Jon Scieszka

Coordonatori ai Observatorului Astronomic

Dr Harald Alexandrescu (coordonator între 1984-2005)

S-a înscris în Astroclubul Bucuresti în anul 1959, fiind printre cei mai vechi membri ai acestei asociații, între 1984-1991 fiind și presedinte acestuia. În anul 1984 a preluat functia de coordonator si sef al Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", devenind un simbol al acestei instituții și a popularizării astronomiei în țara noastră.


Dr. Harald Alexandrescu

 

A absolvit, în anul 1967, Facultatea de Matematica-mecanică a Universității din București, Secția Astronomie și a devenit doctor în științe matematice (disciplina mecanică cerească) în anul 1982. A încetat din viață pe 17 iulie 2005.

În 2012 asteroidul 346261 a primit oficial numele de Alexandrescu.

Articole semnate Harald Alexandrescu:

Cărți scrise de Harald Alexandrescu:

  • Apocalipsa lui Ioan, Editura Colaj SRL, 1993;

 

Ion Corvin Sângeorzan (coordonator între 1968-1982)

După Matei Alexescu vine la conducerea Observatorului, Ioan Corvin Sângeorzan. Acesta pune bazele Astroclubului București pe care în antrenează în activitățile Observatorului. Astfel începe o colaborare ce se continuă și azi.


Ioan Corvin Sângerozan



A fost cercetător la Institutul Astronomic și a devenit un popularizator al astronomiei, având la activ multe cărți scrise.

A fost coordonator al Observatorului Astronomic între 1968 și 1982. A încetat din viață în 2009.

Cărți scrise de Ioan-Corvin Sângeorzan:

  • Zece ore de astronomie, Editura Științifică, Bucureşti, 1963;
  • Imponderabilitatea, Editura Științifică, Bucureşti, 1965;
  • Știința și religia despre structura Universului, Editura Științifică, Bucureşti, 1973;
  • Universul nemărginit și veșnic, București, 1975;
  • Încă o dată despre sfârșitul lumii, Editura Enciclopedica Romana, 1970;
  • Ghidul Cosmosului, Editura Minerva, 1980;

Matei Alexescu (director între 1957-1968)

A absolvit Facultatea de Matematică și a găsit de lucru la noul (re)înființatul Observator Astronomic Popular. A folosit la maxim dotarile Obsevatorului iar în 1957 devine directorul acestei instituiții.

A realizat expoziția de astronomie din cardrul Observatorului și a construit multe telescoape. Alexescu a construit primul coronograf din România, probabil chiar unicul. A fost directorul Observatorului până în 1968.

A plecat la Bacău în 1979 unde a lucrat la Muzeul Științelor Naturii. A colaborat cu multe asociații din străinătate, Societatea Astronomică Franceză oferindu-i o medalie pentru observațiile sale astronomice deosebite. A reușit să înființeze un Observator Astronomic și la Bacău, observator care funcționează și acum.


Matei Alexescu

 

A scris 16 cărți de popularizare a astronomiei. A decedat în 1993.

O lucrare reprezentativă pentru activitatea lui Matei Alexescu se găsește la biblioteca de astronomie (Note și Observații Astronomice).

Cărți scrise de Matei Alexescu:

  • De la Soare la Pluton. Editura Tineretului, 1955;
  • Familia Soarelui. Editura Științifică;
  • Să facem observații astronomice. Editura Tineretului, 1957;
  • Soarele și viața pe Pământ. 1959;
  • Asa cum s-a prevazut, asa s-a petrecut. (Eclipsa de soare din 15 februarie 1961). 1961;
  • Calea Lactee. Editura Științifică, 1964;
  • Soarele, cea mai apropiata stea. Editura Științifică, 1964;
  • Harta cerului. Editura Enciclopedica Romana, 1967;
  • La izvoarele astronomiei. Editura Enciclopedica Română, 1968;
  • Atențiune, vorbește Luna. Editura Enciclopedica Română, 1970;
  • Știința și viața - Astronautica - anul XX, Comitetul de Cultura al judetului Suceava, 1978;
  • Cerul o carte pentru toti. Editura Albatros, Colecția Cristal, 1975;
  • Laboratorul astrofizicianului amator. Editura Albatros, Colectia Cristal, 1986;
  • De la pământ la stele. În Enciclopedia practică a copiilor vol. 6, Editura Ion Creangă, 1983;
  • Invitatie la Planetariu. Editura Ion Creangă, 1989;
  • Calatorie printre constelatii. Editura Ion Creangă (lucrare depusa din 1990 la Editura Ion Creanga;
Observatorul Astronomic își datorează existența câtorva oameni pasionați de astronomie și de popularizarea ei. Aceștia sunt Nicolae Donici, astronom român, Călin Popovici tot astronom, academician Gheorghe Demetrescu. Luneta ecuatorială a fost repusă în funcțiune de ing. Cyril Petrescu, prof. dr. Aurel Iacovache, mecanicii Mircea Marcopol si Gaspar Stefan de la Observatorul Astronomic al Academiei. O contribuție importantă a avut-o și Vladimir Boico, membru al Astroclubului București.


Pagina web a Observatorului Astronomic, www.astro-urseanu.ro a fost realizata de: Adrian Bruno Sonka.

Administrarea paginii : Adrian Bruno Sonka

 

16-May-2021 16:17