Echipa

Observatorul Astronomic este o subunitate a Muzeului Municipiului București.

În prezent (ianuarie 2021), colectivul de specialitate al Observatorului Astronomic este alcătuit din urmatoarele persoane:

  • Adrian Șonka - astronom, coordonator, muzeograf (site personal - sonkab.wordpress.com);
    • cărți de astronomie publicate:
      • Introducere în lumea asteroizilor, Editura Zorio, 2018;
      • Ghidul Micului Astrononom, Editura Nemi, 2018;
      • O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică, Editura Nemira, 2021;
    • în 2021 asteroidul 31569 a primit oficial numel de Adriansonka;
  • Mihai Dascalu - referent (site personal - astronomice.wordpress.com);
  • Elisabeta Petrescu - muzeograf (site personal - astroblueowl.wordpress.com);
  • Tudor Mihaescu - muzeograf (astronomie culturala, istoria explorarii spațiale); vizitați canalul de youtube al lui Tudor;
  • Oana Dușmănescu - muzeograf, traducator literar. Printre operele traduse: Misery - Stephen King, Dragă Martin - Nic Stone, Toate lucrurile imposibile - Lindsay Lackey, Seria Frank Einstein - Jon Scieszka

Coordonatori ai Observatorului Astronomic

Dr Harald Alexandrescu (coordonator între 1984-2005)

S-a înscris în Astroclubul Bucuresti în anul 1959, fiind printre cei mai vechi membri ai acestei asociații, între 1984-1991 fiind și presedinte acestuia. În anul 1984 a preluat functia de coordonator si sef al Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", devenind un simbol al acestei instituții și a popularizării astronomiei în țara noastră.


Dr. Harald Alexandrescu

 

A absolvit, în anul 1967, Facultatea de Matematica-mecanică a Universității din București, Secția Astronomie și a devenit doctor în științe matematice (disciplina mecanică cerească) în anul 1982. A încetat din viață pe 17 iulie 2005.

În 2012 asteroidul 346261 a primit oficial numele de Alexandrescu.

Articole semnate Harald Alexandrescu:

Cărți scrise de Harald Alexandrescu:

  • Apocalipsa lui Ioan, Editura Colaj SRL, 1993;

 

Ion Corvin Sângeorzan (coordonator între 1968-1982)

După Matei Alexescu vine la conducerea Observatorului, Ioan Corvin Sângeorzan. Acesta pune bazele Astroclubului București pe care în antrenează în activitățile Observatorului. Astfel începe o colaborare ce se continuă și azi.


Ioan Corvin Sângerozan



A fost cercetător la Institutul Astronomic și a devenit un popularizator al astronomiei, având la activ multe cărți scrise.

A fost coordonator al Observatorului Astronomic între 1968 și 1982. A încetat din viață în 2009.

Cărți scrise de Ioan-Corvin Sângeorzan:

  • Zece ore de astronomie, Editura Științifică, Bucureşti, 1963;
  • Imponderabilitatea, Editura Științifică, Bucureşti, 1965;
  • Știința și religia despre structura Universului, Editura Științifică, Bucureşti, 1973;
  • Universul nemărginit și veșnic, București, 1975;
  • Încă o dată despre sfârșitul lumii, Editura Enciclopedica Romana, 1970;
  • Ghidul Cosmosului, Editura Minerva, 1980;

Matei Alexescu (director între 1957-1968)

A absolvit Facultatea de Matematică și a găsit de lucru la noul (re)înființatul Observator Astronomic Popular. A folosit la maxim dotarile Obsevatorului iar în 1957 devine directorul acestei instituiții.

A realizat expoziția de astronomie din cardrul Observatorului și a construit multe telescoape. Alexescu a construit primul coronograf din România, probabil chiar unicul. A fost directorul Observatorului până în 1968.

A plecat la Bacău în 1979 unde a lucrat la Muzeul Științelor Naturii. A colaborat cu multe asociații din străinătate, Societatea Astronomică Franceză oferindu-i o medalie pentru observațiile sale astronomice deosebite. A reușit să înființeze un Observator Astronomic și la Bacău, observator care funcționează și acum.


Matei Alexescu

 

A scris 16 cărți de popularizare a astronomiei. A decedat în 1993.

O lucrare reprezentativă pentru activitatea lui Matei Alexescu se găsește la biblioteca de astronomie (Note și Observații Astronomice).

Cărți scrise de Matei Alexescu:

  • De la Soare la Pluton. Editura Tineretului, 1955;
  • Familia Soarelui. Editura Științifică;
  • Să facem observații astronomice. Editura Tineretului, 1957;
  • Soarele și viața pe Pământ. 1959;
  • Asa cum s-a prevazut, asa s-a petrecut. (Eclipsa de soare din 15 februarie 1961). 1961;
  • Calea Lactee. Editura Științifică, 1964;
  • Soarele, cea mai apropiata stea. Editura Științifică, 1964;
  • Harta cerului. Editura Enciclopedica Romana, 1967;
  • La izvoarele astronomiei. Editura Enciclopedica Română, 1968;
  • Atențiune, vorbește Luna. Editura Enciclopedica Română, 1970;
  • Știința și viața - Astronautica - anul XX, Comitetul de Cultura al judetului Suceava, 1978;
  • Cerul o carte pentru toti. Editura Albatros, Colecția Cristal, 1975;
  • Laboratorul astrofizicianului amator. Editura Albatros, Colectia Cristal, 1986;
  • De la pământ la stele. În Enciclopedia practică a copiilor vol. 6, Editura Ion Creangă, 1983;
  • Invitatie la Planetariu. Editura Ion Creangă, 1989;
  • Calatorie printre constelatii. Editura Ion Creangă (lucrare depusa din 1990 la Editura Ion Creanga;

În 2011 asteroidul 263516 a primit numele Alexescu.

Observatorul Astronomic își datorează existența câtorva oameni pasionați de astronomie și de popularizarea ei. Aceștia sunt Nicolae Donici, astronom român, Călin Popovici tot astronom, academician Gheorghe Demetrescu. Luneta ecuatorială a fost repusă în funcțiune de ing. Cyril Petrescu, prof. dr. Aurel Iacovache, mecanicii Mircea Marcopol si Gaspar Stefan de la Observatorul Astronomic al Academiei. O contribuție importantă a avut-o și Vladimir Boico, membru al Astroclubului București.


Pagina web a Observatorului Astronomic, www.astro-urseanu.ro a fost realizata de: Adrian Bruno Sonka.

Administrarea paginii : Adrian Bruno Sonka

 

14-Jun-2021 18:45