08/12/2024

Săptămâna astronomică: 5 – 11 august 2024

La București, Soarele apune pe la ora 20:30, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.

Noaptea crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 22:26 și durează 9 ore și 38 de minute (la București).

Seara se vede cu greu Venus. Saturn răsare la ora 21:50, iar Marte și Jupiter în jurul orei 1 dimineața.

Soarele se află în constelația Cancer.

Luna

Luna se vede seara pe cer.

Planete pe cer

Seara se vede cu greu Venus. Saturn răsare la ora 21:15, iar Marte și Jupiter în jurul orei 1 dimineața.

Venus se vede cu greu înspre orizontul de vest, la 30 de minute după ce apune Soarele. Încă este foarte greu de observat pentru că se află foarte aproape de orizont și apune repede, dar situația se îmbunătățește în următoarele săptămâni.

În serile de 5 și 6 august Luna se va afla chiar lângă Venus.

Saturn răsare în jurul orei 21 și se ridică încet pe cer pe parcursul nopții. Pe la miezul nopții este deja sus pe cer, iar la 3 dimineața se află înspre sud.

Planeta se vede ca o simplă stea, sigura diferență față de stele fiind că nu pâlpâie.

Dacă priviți înspre sud-est, nu foarte sus pe cer, pe la ora 1 dimineața, îl veți vedea pe Saturn ca pe cea mai strălucitoare stea din zonă.

Jupiter și Marte se află în aceeași regiune de cer și răsar împreună pe la ora 1 dimineața.

Pe la ora 2 căutați o stea foarte strălucitoare înspre est. Este Jupiter, iar în dreapta lui se află Marte, mai puțin strălucitoare.

Pe 14 și 15 august cele două planete se vor apropia aparent una de alta.

Iată cum sunt poziționate planetele în luna august.

Pe 15 august Mercur se va afla la cea mai mică depărtare de Pământ, la distanța de 91 milioane km.

Pe 19 august Mercur se va afla în dreptul Soarelui (la conjuncție inferioară).

Cerul lunii august

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gâtul lung al acesteia se continuă înspre nord est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest.

Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă carul, iar cele trei aproape aliniate compun oiștea carului. Americanii și englezii spun acestor șapte stele polonicul. La ei carul este cupa, iar oiștea mânerul polonicului.

Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă inima scorpionului (Scorpius). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se vede înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber.

La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut (numele înseamnă „gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). Steaua se află la aceeași distanță de noi ca și Vega, iar pentru locuitorii aflați la latitudinea sudică de 35° se poate vedea la fel de sus pe cer cum se vede Vega de la noi.

La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape.

O singură planetă se vede cu ochiul liber la ora la pentru care este făcută harta: Saturn, în constelația Aquarius, aflată în preajma stelei phi Aquarii.

Fenomenele lunii august