La București, Soarele apune pe la ora 20:55, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică scade durată, iar în această săptămână începe de la ora 23:14 și durează 8 ore și 39 minute (la București).
Seara nu se mai vede nici o planetă. Cu două ore înainte de răsăritul Soarelui se văd Marte și Saturn, înspre orizontul estic.Începând cu data de 14 mai Soarele se află în constelația Taurus și va rămâne în acolo până pe 17 iunie.
Luna
La începutul săptămânii Luna se vede ca o seceră subțire înainte de răsăritul Soarelui.
Pe 6 iunie se produce faza de Lună Nouă, la ora 15:37. Luna nu se va vedea în zilele de 6 și 7 iunie.
Pe 8 iunie Luna începe să se vadă seara pe cer. Pe 8 și 9 iunie o găsiți la ora 22 înspre nord-vest, în preajma stelelor Castor și Pollux.
Planete pe cer
Seara nu se mai vede nici o planetă. Cu două ore înainte de răsăritul Soarelui se văd Marte și Saturn, înspre orizontul estic.
Pe cerul de dimineață se văd două planete. În jurul orei 5 dimineața, înspre est, se văd două planete de străluciri asemănătoare: Saturn și Marte.
Saturn răsare primul, în jurul orei 2 dimineața, înspre est.
Marte se află mai la stânga, răsare la ora 3:20, are aceeași strălucire ca Saturn, dar este mai aproape de Soare. După ce îl vedeți pe Saturn priviți în stânga, unde se află o stea asemănătoare, Marte.
Dacă priviți în fiecare săptămână cele două planete, veți vedea cum Marte se deplasează spre stânga.
Marte se află la 300 milioane km depărtare de noi, iar Saturn este de trei ori mai departe, la 1,5 miliarde km.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna iunie.
Pe 4 iunie Venus se află pe cer în dreptul Soarelui și nu poate fi observată. Fenomenul se numește conjuncție superioară.
Pe 5 iunie Venus se află la cea mai mare depărtare de Pământ, la distanța de 260 milioane km.
Pe 7 iunie pe Marte se produce solstițiul de iarnă în emisfera nordică.
Pe 13 iunie Mercur se află la cea mai mică depărtare de Soare, la distanța de 46 de milioane km.
Pe 16 iunie Mercur se află pe cer în dreptul Soarelui și nu poate fi văzut de pe Pământ.
Cerul lunii iunie
Carul Mare a trecut de cea mai înaltă poziție pe cer (zenit), dar continuă să rămâne sus pe cer. Stelele din constelație pot fi folosite pentru a găsi alte obiecte. Ultimele două din car ne arată unde se află steaua Polară, iar cele care formează oiștea ne arată unde sunt stelele Arcturus și Spica.
Constelațiile de primăvară încep să apună devreme. Leo se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, iar Corvus și Crater de cel sud-vestic. Doar coada Hidrei rămâne pe cer, șerpuind printre stele.
Dar înspre est răsar noi stele și constelații. Înspre sud-est se află Scorpius, urmat de Sagittarius (Săgetătorul). Înspre est și nord-est se află două păsări, Aquila (Vulturul) și Cygnus (Lebăda).
Virgo a trecut de meridian, dar își păstrează poziția deasupra orizontului ore bune după ce se întunecă. La est de aceasta apar Serpens Caput (Șarpele) și Ophiucus (Ofiuc). Deasupra lor se află eroul Hercule, constelație care la o primă vedere se vede ca un mic patrulater.
În nord le avem pe Ursa Major și Ursa Minor, iar printre ele se întinde Draco (Dragonul).
Încercați în serile cu cer curat, să identificați toate stelele dragonului. Veți călători pe un drum întortocheat, printre patru constelații. Capul dragonului se află sub piciorul pe care îngenunchează Hercule.
„W-ul” arhicunoscut al Cassiopeiei se ridică pe cer după miezul nopții, semn al toamnei astrale.
La ora pentru care este desenată harta nu se vede nicio planetă.
