La București, Soarele apune pe la ora 21:02, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică scade durată, iar în această săptămână începe de la ora 23:25 și durează 8 ore și 29 minute (la București).
Seara nu se vede nicio planetă. Saturn răsare la ora 00:40, iar Marte la ora 2:30 dimineața. De la ora 4 începe să se vadă Jupiter, foarte aproape de orizont și de răsăritul Soarelui.Soarele se află în constelația Taurus, dar din 22 iunie va trece în Gemini.
În zilele de 26-29 iunie se vor produce cele mai târzii apusuri de Soare din an.
Luna
Luna se vede în a doua jumătate a nopții. Începând cu 26 iunie va răsări după miezul nopții.
Pe 29 iunie, la ora 0:53, se produce faza de Ultimul Pătrar. În acel moment Luna se va afla la granița dintre constelațiile Pisces și Cetus.
În nopțile de 27 și 28 iunie Luna se va afla în preajma planetei Saturn.
Planete pe cer
Seara nu se vede nicio planetă. Saturn răsare la ora 00:40, iar Marte la ora 2:30 dimineața. De la ora 4 începe să se vadă Jupiter, foarte aproape de orizont și de răsăritul Soarelui.
Saturn răsare în jurul orei 1 dimineața, înspre est. Se vede ca o stea care nu pâlpâie. Cel mai bine este să îl căutați pe la ora 3 dimineața, când se află mai sus pe cer și încă nu s-a făcut zi.
În această săptămână Luna va trece prin preajma lui Saturn. Căutați Luna în nopțile de 26/27 și 27/28 iunie și veți vedea lângă ea o stea strălucitoare, care este Saturn.
Planeta se află în constelația Aquarius, într-o zonă în care nu se află stele foarte strălucitoare.
Marte răsare la ora 3 și are aceeași strălucire ca Saturn, dar este mai aproape de Soare. După ce îl vedeți pe Saturn priviți în stânga, mai aproape de orizont, unde se află o stea asemănătoare, Marte.
Planeta roșie se va vedea foarte bine în ianuarie 2025, când se va afla la cea mai mică depărtare de Pământ.
Marte se află la 265 milioane km depărtare de noi, iar Saturn este de trei ori mai departe, la 1,4 miliarde km.
Jupiter a început să se vadă pe cerul de dimineață pentru că s-a îndepărtat de razele Soarelui. Planeta se vede pe la ora 4, în direcția în care răsare Soarele, aproape de orizont.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna iunie.
Pe 4 iunie Venus se află pe cer în dreptul Soarelui și nu poate fi observată. Fenomenul se numește conjuncție superioară.
Pe 5 iunie Venus se află la cea mai mare depărtare de Pământ, la distanța de 260 milioane km.
Pe 7 iunie pe Marte se produce solstițiul de iarnă în emisfera nordică.
Pe 13 iunie Mercur se află la cea mai mică depărtare de Soare, la distanța de 46 de milioane km.
Pe 16 iunie Mercur se află pe cer în dreptul Soarelui și nu poate fi văzut de pe Pământ.
Cerul lunii iunie
Carul Mare a trecut de cea mai înaltă poziție pe cer (zenit), dar continuă să rămâne sus pe cer. Stelele din constelație pot fi folosite pentru a găsi alte obiecte. Ultimele două din car ne arată unde se află steaua Polară, iar cele care formează oiștea ne arată unde sunt stelele Arcturus și Spica.
Constelațiile de primăvară încep să apună devreme. Leo se apropie din ce în ce mai mult de orizontul vestic, iar Corvus și Crater de cel sud-vestic. Doar coada Hidrei rămâne pe cer, șerpuind printre stele.
Dar înspre est răsar noi stele și constelații. Înspre sud-est se află Scorpius, urmat de Sagittarius (Săgetătorul). Înspre est și nord-est se află două păsări, Aquila (Vulturul) și Cygnus (Lebăda).
Virgo a trecut de meridian, dar își păstrează poziția deasupra orizontului ore bune după ce se întunecă. La est de aceasta apar Serpens Caput (Șarpele) și Ophiucus (Ofiuc). Deasupra lor se află eroul Hercule, constelație care la o primă vedere se vede ca un mic patrulater.
În nord le avem pe Ursa Major și Ursa Minor, iar printre ele se întinde Draco (Dragonul).
Încercați în serile cu cer curat, să identificați toate stelele dragonului. Veți călători pe un drum întortocheat, printre patru constelații. Capul dragonului se află sub piciorul pe care îngenunchează Hercule.
„W-ul” arhicunoscut al Cassiopeiei se ridică pe cer după miezul nopții, semn al toamnei astrale.
La ora pentru care este desenată harta nu se vede nicio planetă.
