La București, Soarele apune pe la ora 20:46 un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 22:51 și durează 9 ore și 08 minute (la București).
Pe cer, seara, se văd trei planete, Mercur, Venus și Marte. Dimineața se văd Saturn și Jupiter.
Soarele se află în constelația Cancer.
Luna
Pe 26 iulie se produce faza de Primul Pătrar, ceea ce înseamnă că Luna se vede seara. În acea zi, va fi cel mai sus pe cer, înspre sud, la momentul apusului Soarelui și va apune la miezul nopții.
În seara de 28 iulie, foarte aproape de Lună se va afla o stea, Antares din constelația Scorpius.
Planete pe cer
Venus și Marte se văd seara, în aceeași direcție pe cer, iar Saturn și Jupiter înainte de răsăritul Soarelui. Mercur își face apariția seara și se vede pe cer cam pe unde este și Venus.
Venus se vede cu greu, foarte aproape de orizont, pe la ora 21:15, dar nu mai târziu de ora 21:30. Se vede maxim 30 de minute după ce apune Soarele, pe un cer luminos, deci va fi foarte greu de observat.
Această săptămână este ultima din acest an când o mai puteți vedea seara pe Venus.
În aceeași direcție, la aceeași oră, doar puțin mai sus pe cer, se află și Mercur. Se vede destul de greu, dar mai ușor decât Venus, timp de 10 zile, cam în aceleași condiții.
Marte se află și el pe cer, în stânga sus, față de Mercur.
Cea mai apropiată planetă de noi, din cele trei, este Venus.
Deja Saturn se poate vedea mai devreme pe cer. Priviți la ora 23 înspre est, nu foarte sus pe cer, unde se va vedea o stea strălucitoare, singuratică, care nu pâlpâie. Aceasta este planeta Saturn. În stânga ei pe cer se vede pătratul constelației Pegasus.
Jupiter începe să se vadă începând cu ora 2 dimineața, înspre est. Se vede ca o stea foarte strălucitoare, până când răsare Soarele.
Iată cum sunt poziționate planetele în luna iulie.
Cerul lunii iulie
Iulie este luna când seara, înspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constelația Scorpius.
Culoarea roșie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de „rivalul lui Ares (Marte)” adică Antares. Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului, dar se vede ușor. Scorpius are forma literei „S”, se continuă înspre est cu Sagittarius și înspre vest cu Libra.
Înspre sud-vest se află steaua Spica din Virgo. Deasupra lui Spica se afla Arcturus din Bootes iar la vest de aceasta găsim o constelație compusă din stele slabe ca strălucire, Coma Berenices. Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare de Soare. Tot în Coma Berenices întâlnim un roi stelar observabil prin binocluri. Conține aproximativ 20 de stele și se află la sud de steaua gamma din constelație. Și mai înspre vest întâlnim constelația Leo, a cărei „coadă” rămâne deasupra orizontului până la miezul nopții.
Înspre nord-vest se află Ursa Major, cunoscută la noi după numele de „Carul Mare”. Carul este compus din șapte stele, aflate toate sus pe cer, în spațiul dintre orizont și zenit. Înspre nord găsim „Ursa Mică” și steaua Polară care indică nordul ceresc. Între cele două constelații se află coada „Dragonului” (constelația Draco). Aceasta șerpuiește printre stele, ajungând undeva deasupra stelei Vega din constelația Lyra.
Vega se apropie din ce în ce mai mult de zenit. Este însoțită de stelele Deneb (la nord-est, stânga-jos) și de Altair (la sud-est, dreapta-jos). Împreună formează „triunghiul de vară”. Dinspre est răsare Pegasus și, la scurt timp după miezul nopții, Pisces.
Seara se văd două planete: Venus și Marte, în Leo.