12/06/2024

Săptămâna astronomică: 12 – 18 februarie 2024

La București, Soarele apune pe la ora 17:41, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.

Noaptea astronomică scade durată, iar în această săptămână începe de la ora 19:19 și durează 13 ore și 34 minute (la București).

Saturn apune la o oră după Soare, iar Jupiter se vede până la ora miezul nopții. De la 6:15 dimineața se vede Venus.

Văzut de pe Pământ, până pe 16 februarie Soarele se află în constelația Capricornus. De pe 17 se va afla în constelația Aquarius.

Luna

Luna se vede seara pe cer.

În serile de 14 și 15 februarie se va afla în preajma lui Jupiter. Planeta se va vedea ca o stea strălucitoare lângă Lună.

Pe 16 februarie se va produce faza de Primul Pătrar, la ora 6:30.

Planete pe cer

Saturn apune la o oră după Soare, iar Jupiter se vede până la ora miezul nopții. De la 6:15 dimineața se vede Venus.

Saturn este pierdut în razele Soarelui și nu se mai poate vedea seara. Va reapărea dimineața peste o lună.

Seara se vede doar Jupiter, care este deja sus pe cer la ora 19. Când se face seară se vede înspre sud-sud-est, destul de sus pe cer, ca o stea foarte strălucitoare care nu pâlpâie. Practic, Jupiter este cel mai strălucitor obiect care se vede seara pe cer.

Apune la miezul nopții și în fiecare zi mai devreme cu 4 minute.

În această perioadă se află la 778 milioane km de noi, dar încă se vede bine prin telescop.

Luna trece prin preajma planetei în serile de 14 și 15 februarie.

Venus începe să se vadă din ce în ce mai greu. Răsare pe la ora 6:15, când cerul începe să fie iluminat de răsăritul Soarelui. Se vede ca o stea foarte strălucitoare înspre sud-est.

Se află destul de departe de noi, la 215 milioane km, și va rămâne departe.

Marte se află între Venus și orizont, dar se vede doar prin binoclu.

Planetele Uranus și Neptun sunt și ele pe cer în nopțile de februarie, dar nu se văd cu ochiul liber. Le găsiți însă marcate pe hărțile de mai sus.

Iată cum sunt poziționate planetele în luna februarie.

Pe 2 februarie Mercur se află la cea mai mare depărtare de Soare, la 69,8 milioane km.

Pe 28 februarie Mercur se află în dreptul Soarelui (la conjuncție superioară). Nu se poate observa.

Pe 28 februarie Saturn se află în dreptul Soarelui (la conjuncție) și nu se poate observa. Se află și la cea mai mare depărtare de Pământ, la 1,6 miliarde km.

Cerul lunii februarie

Februarie este luna când Orion se află, seara, la cea mai înaltă poziție pe cer. Strălucitoarea stea Sirius se afla la stânga jos de Orion. Sirius este foarte strălucitoare din doua motive: emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele și este foarte apropiată de noi, la numai 8,6 ani lumină. De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiata stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din constelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cățel care stă pe labele din spate și poartă la zgardă steaua Sirius.

La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare: Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânătoare ai lui Orion. Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea că au culori diferite. Betelgeuse este portocalie, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie.

Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce vedem ușor pe cer este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”, care în această perioadă stă cu oiștea în jos.

Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus. Nu trebuie să ne speriem de regele animalelor, pentru că la vest de constelație se află un monstru marin și mai înfricoșător, Hydra. Cea mai strălucitoare stea din constelație se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singuratică”.

Fenomenele lunii februarie