Meteori

În nopţile senine se pot vedea multe obiecte şi fenomene astronomice pe cer, dar aproape toate pălesc când sunt comparate cu o stea căzătoare. Ori de câte ori vezi o stea căzătoare simţi că ai primit un cadou special din partea cosmosului.

Meteorii (denumirea ştiinţifică a stelelor căzătoare) se produc tot timpul. Mai mult ca sigur că aţi văzut un asemnenea fenomen într-una din serile lungi de vară. Dacă ştiţi unde să vă uitaţi şi când şansele de a vedea mulţi meteori într-o singură seară cresc foarte mult.

Se ştie că în luna august se pot vedea meteorii numiţi Perseide. Sunt cei mai des observaţi pentru că atunci este perioada concediilor când mulţi stau afară până noaptea târziu. Există şi în luna decembrie o perioadă când se văd mai multi meteori decât de obicei. De asemenea, mai sunt şi în alte luni astfel de momente.


Vizitatori din spațiul cosmic


Câţiva meteori din curentul Leonide,
observaţi de satelitul MSX, aflat pe orbită
în jurul Pământului. Se observă cum dârele
luminoase se află sus în atmosferă.
Imagine din 1997. Credit Peter Jenniskens

În sistemul solar există mult mai multe obiecte cosmice în afară de Soare şi planete. Avem resturi rămase de la formarea planetelor, ce vin mărimi de la 1 atom până la sute de kilometri. Cele mai mari bucăţi se numesc asteroizi şi comete iar cele medii ca mărime (de la bolovani imenşi până la praf foarte fin) se numesc meteoroizi.

Toată această materie se afla în spaţiul dintre planete. Din acest motiv, zilnic pe Terra, cad milioane de meteorioizi. Aceştia intră în atmosferă cu o viteză între 15 şi 65 km/s. Ca o comparaţie: cea mai rapidă armă lansează un glonţ cu o viteză de 1,5 km/s.

Când meteoroizii intră în atmosferă cu această viteză enormă, aerul din jurul lor precum şi ei se aprind din cauza frecării cu aerul. Aerul din jurul lor se încălzeşte la o temperatură de câteva mii de grade. Astfel noi vedem o dâră luminoasă pe cer, numită meteor.

Meteoroizii se încălzesc atât de tare încăt se sfărâmă în atmosferă. Uneori ei chiar explodează, producând o lumină puternică, numită bolid.

Destul de rar, meteoroidul nu arde complet în atmosferă şi o parte din el cade pe Pământ. Acesta este un meteorit.




Curenți de meteori

Fiind particule uşoare, meteoroizii nu pot sta un timp îndelungat pe o orbită stabilă în jurul Soarelui (se pot menţine pe orbite în jurul Sorelui câteva milioane de ani maxim). Interacţia cu vântul solar face ca aceştia să fie expulzaţi din sistemul solar sau să fie trimişi spre Soare. Dar există totuşi un mare număr de meteoroizi în sistemul solar. De ce? Pentru că mereu se creează alţii.

Responsabile de această situaţie sunt cometele, bulgări imenşi de gheaţă şi praf. Cometele sunt total neinteresante când sunt departe de Soare. Dar când se apropie de acesta, gheaţa se topeşte şi praful este expulzat cu viteză în spaţiu. Astfel se formează cozile cometelor.


O expunere de patru ore, în luna noiembrie 1998,
a astronomului Juraj Toth de la Observatorul din Modra,
arată câteva zeci de meteori.
Toţi par că vin dintr-un anumit loc de pe cer,
numit radiant. Este doar un efect de perspectivă

Tot acest praf rămâne în urma comete, pe acelaşi drum. În câteva mii de ani, după mai multe treceri pe lângă Soare ale cometei, tot traseul acesteia va fi plin de particule de praf.

Uneori planeta noastră trece prin aceste regiuni bogate în meteoroizi. Astfel, pentru câteva ore, în atmosferă vor intra mii şi mii de asemenea obiecte. Atunci avem aşa numitele ploi de stele.

Cele mai importante asemenea momente se produc în aprilie, august, noiembrie şi decembrie.

În momentele când se văd mai mulţi meteori aceştia par că vin dintr-o singură regiune de pe cer. Această regiune se numeşte radiant. Efectul de perspectivă, acelaşi care face ca şinele de tren să pară că se unesc în departare, face ca meteorii ce fac parte dintr-un curent să vina din aceeaşi regiune de pe cer. Această regiune se numeşte radiant.

Chiar dacă vin din aceeaşi direcţie meteorii pot apărea oriunde pe cer, neexistând o direcţie preferenţială.

Veţi vedea că curenţii de meteori poartă numele constelaţiilor unde sunt situaţi radianţii: avem curenţii Perseide (constelaţia Perseu), Leonide (constelaţia Leo).


Cum pot să văd meteorii?

Pe lângă calitatea de a fi spectaculoase, stelele căzătoare mai au un plus: se văd (numai) cu ochiul liber! Nu aveţi nevoie de instrumente astronomice pentrui a-i observa.

Vă trebuie totuşi puţină răbdare, îmbrăcăminte groasă şi cer senin.


Un meteor la fel de strălucitor ca Luna, numit „bolid”,
a fost surprins în această fotografie. Credit: Rick Schmidt

În serile când se produc maximele cureţilor de meteori, ieşiţi afara la ora indicată, aşezaţi-vă confortabil pe un şezlong sau pătură şi aşteptaţi, privind pe cer. Aşteptaţi 15 minute pentru ca ochiul să se acomodeze cu întunericul şi...

...nu vor trece nici 5-10 minute şi veţi vedea stelele căzătoare, în funcţie de intensitatea maximului!

O seară plăcută poate include snacksuri, băuturi calde (nealcoolice - alcoolul scade acuitatea vizuală), muzică şi nişte prieteni.

Astfel sunteţi exact unde trebuie pentru a observa stelele căzătoare.

Cu cât locul de unde observaţi este mai întunecat, adică nu aveţi lumini împrejur, cu atât veţi vedea mai mulţi meteori. Dacă nici Luna nu se află pe ce, puteţi observa în condiţii ideale meteorii.

Citește și un ghid de fotografiere a meteorilor.

Curenți de meteori cu activitate ușor de observat

În fiecare an avem câţiva curenţi de meteori bogaţi. Numele lor provine de la constelaţia în care se află radiantul. Momentele cele mai bune pentru observare, dacă doriţi să vedeţi meori mulţi sunt în preajma maximului curentului.

Anul începe cu Quadrantidele, un curent de meteori ce are radiantul în constelaţia Bootes, lângă Carul Mare. Maximul curentului se produce în ziua de 3 sau 4 ianuarie. Este unul din cei mai puternici curenţi de meteori, producând, în timpul maximului între 100 şi 140 de meteori pe oră. Meteorii acestui curenţi sunt slabi ca strălucire, fiind nevoie de un cer curat, fără lumini, pentru a îi putea observa. În 2017 maximul va veni pe 3 ianuarie, la ora 16, ora României. Oricare din nopțile de 2/3 și 3/4 ianuarie vă permite observarea unui număr mare de meteori.

Lunile februarie şi martie nu sunt foarte bune pentru observarea meterilor. Nu sunt curenţi de meteori bogaţi.

Primăvara vine cu porţia sa de meteori, începând cu luna aprilie. Curentul de meteori Lyride are maximul în perioada 20-22 aprilie. În timpul maximului se pot vedea aproximativ 20 meteori pe oră, ce vin din constelaţia Lyra, de lângă strălucitoarea stea Vega. Uneori Lyridele produc surprize, cu erupţi de până la 100 de meteori pe oră. În 2017 maximul se produce pe 22 aprilie, la ora 15, ora României. Puteți observa în nopțile de 21/22 și 22/23 aprilie.


Locul în atmosferă unde ard meteorii

Urmează curentul de meteori eta-Aquaride. Acesta are maximul în data de 5 sau 6 mai şi poate fi observat în condiţii bune, fiind destul de cald afară, noaptea. În timpul maximului se văd numai între 40 și 85 de meteori pe oră, aceştia sunt destul de intersanţi pentru că provin din celebra cometă Halley. În 2017 maximul se produce pe 6 mai, la ora 05 TLR, deci puteți observa în noaptea de 5/6 mai.

În iunie nu sunt şanse să vedeţi meteori mulţi, dar începând cu mijlocul lui iulie, spectacolul începe.

A doua jumătate a lunii iulie este foarte bogată în meteori. Sunt activi câţiva curenţi de meteori, care au radianţii apropiaţi pe cer, în constelaţiile Aquarius şi Capricornus. Astfel, în fiecare seară, se pot vedea între 15 şi 30 de meteori pe oră.

În luna august, in 11, 12 sau 13 se produce maximul curentului Perseide. Este cel mai celebru curent de meteori, pentru câ în acea perioadă mulţi pameni sunt în concediu şi pot sta până mai târziu în noapte. Acest curent produce între 50 şi 80 de meteori pe oră, existând şi ani când activitatea este mai numeroasă. În 2017 puteți observa Perseidele în noaptea de 12 spre 13 august.s

Luna septembrie este linistită. De abia în octombrie apare următorul curent de meteori mai important: Orionidele. Între 21 şi 22 octombrie, Orionidele produc până la 30 de meteori pe oră. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley.

Leonidele au maximul în zilele de 16, 17 sau 18 noiembrie. În timpul maximului se pot vedea 10-15 meteori pe oră. Între 1998-2002 Leonidele au fost foarte bogate în meteori, pentru că sursa acestui curent, cometa Tempel-Tuttle, a trecut la periheliu. În 2017 maximul se produce pe 17 noiembrie, ora 18:30. Observați în noaptea de 17/18 noiembrie.

În decembrie apare, poate cel mai spectaculos curent de meteori, Geminidele. Geminidele produc în timpul maximului între 60-80 meteori pe oră, o mare parte din ei fiind foarte strălucitori (bolizi). Maximul vine în jurul datei de 13 decembrie. În 2017 maximul se produce pe 14 decembrie, la ora 8 TLR. Observați în noaptea de 13 spre 14 decembrie.

Ultimul curent meteoric al anului este curentul Urside. Maximul acestuia vine în zilele de 22 sau 23 decembrie, cu un număr de 5-10 meteori pe oră. Uneori se produc adevărate erupţii cu până în 100 de meteori pe oră.

Aceasta este o trecere în revistă a curenţilor de meteori mai importanţi. Detalii despre fiecare veţi găsi la momentul potrivit. Vedeţi că dacă doriţi să observaţi meteori, aveţi ce face tot anul!

Calendarul curenților de meteori pe 2017

Datele de mai jos au ca sursă calendarul de meteori compilat de Organizația Mondială de Meteori (IMO - International Meteor Organization).


Curent Perioada de activitate Maximul Poziţia radiantului pe cer Viteza meteorilor ZHRnumăr de meteori pe oră
Data Longitudinea ecliptică R.A. Dec. km/s
Quadrantide (QUA)
dec 28-ian 12

3 spre 4 ianuarie

283°15
15:20
+49°
41
120
Lyride (LYR)
apr 16-apr 25
22 spre 23 aprilie
32°32
18:04
+34°
49
18
Eta Aquaride (ETA)
apr 19-mai 28
5 spre 6 mai
45°5
22:32
-01°
66
40
Bootide de iunie (JBO)
iun 22-iul 02
27 spre 28 iunie
95°7
14:56
+48°
18 - meteori lenți
variabil (între 0 și 100)
Delta Aquaride sudice (SDA)
iul 12-aug 23
între 28 și 30 iulie
125°
22:36
-16°
41
16
Perseide (PER)
iul 17-aug 24
12 spre 13 august
140°
03:04
+58°
59
150
Draconide (DRA)
oct 06-oct 10
8 spre 9 octombrie
195°4
17:28
+54°
20
variabil
Orionide (ORI)
oct 02-nov 07
oct 21
208°
06:20
+16°
66
15
nov 06-nov 30
17 spre 18 noiembrie
235°27
10:12
+22°
71 -meteroi rapizi
15
Alpha Monocerotide (AMO)
nov 15-nov 25
21 spre 22 noiembrie
239°32
07:48
+01°
65
variabil
Geminide (GEM)
dec 04-dec 17
13 spre 14 decembrie sau 14 spre 15
262°2
07:28
+33°
35
120
Urside (URS)
dec 17-dec 26
22 spre 23 decembrie
270°7
14:28
+76°
33
10



Explicaţii:

  • curent: numele curentului de metori şi codul său; numele vine de la constelaţia din care vin meteorii, iar uneori se trece şi o stea mai apropiată de radiant;
  • perioada de activitate: perioada în care este activ curentul; în aceste nopți cei mai mulți meteori provin de la curentul meteoric activ;
  • maximul: momentul de maxim al curentului; atunci veţi putea vedea cel mai mare număr de meteori din respectivul curent;
  • longitudinea ecliptică: locul pe ecliptică unde se află situat radiantul; când Pământul se află în această poziție față de Soare, se produce maximul;
  • poziţia radiantului pe cer: coordonatele radiantului pe cer, ascensie dreaptă şi declinaţie; cei ce doresc să vadă meteori pot privi în orice direcție pe cer, de preferat deasupra capului;
  • viteza meteorilor: viteza cu care intră în atmosferă meteorii; cu cât este mai mare viteza cu atât vor fi mai rapizi meteorii;
  • ZHR: numărul de meteori pe oră ce pot fi văzuţi în noaptea de maxim, în condiții ideale; de obicei o persoană care observă din afara orașului va vedea jumătate din numărul ZHR-ului; din orașe se văd o zecime din meteorii preconizați;



Mai departe

29-Dec-2016 12:11