Sonde spațiale trimise spre Marte

Să ajungi la Marte nu este foarte greu. O sondă spațială face până acolo între 6 și 10 luni. Parcurgerea distanței până la Marte nu se poate face mereu atât de rapid, ci numai în momentul în care cele două planete se află la cea mai mică depărtare una de alta. Această „aliniere” se produce o dată la 780 de zile. „Ferestrele de lansare”, căci așa sunt numite, se știu dinainte și diferitele agenții spațiale pregătesc misiuni. Astfel, nici o fereastră de lansare nu a fost ratată din 1960 până acum.

Spre planetă s-au trimis trei tipuri de sonde:

  • sonde ce doar trec pe lângă planetă (flyby)
  • sonde ce devin sateliți ai planetei și o studiază pentru mai mult timp (orbiter)
  • sonde ce asolizează și studiază rocile marțiene (landere/sonde la punct fix și rovere-vechicule de suprafață)

Sonde spațiale ce studiază în prezent planeta (actualizare 20 septembrie 2012)

În prezet la Marte se află patru sonde spașiale iar una este pe drum. Cea mai longevivă este Mars Odyssey care funcționează de 11 ani.

Sonde spațiale ce studiază în perezent planeta Marte
Sonda și agenția spațială
Data ajungerii la Marte
Tipul misiunii
Informații suplimentare
Site oficial
MAVEN - Mars Atmosphere and Volatile Evolution (NASA) - orbiter (satelit artificial) pe drum înspre planetă (ajunge în septembrie 2014) www
Curiosity sau MSL - Mars Science Laboratory (NASA)
6 august 2013
vehicul de suprafață
cel mai mare vechicul trimis pe Marte, aflat în craterul Galle, a poalele unui munte
Mars Reconnaissance Orbiter (NASA)
10 martie 2006
orbiter (satelit artificial)
imagini de mare rezoluție
MER-B "Opportunity" (NASA)
25 ianuarie 2004
vehicul de suprafață

funcționează pe Marte de 9 ani

Mars Express (ESA)
25 decembrie 2003
orbiter (satelit artificial)
prima sondă spațială europeană pe orbită în jurul planetei
2001 Mars Odyssey (NASA)
24 octombrie 2001
orbiter (satelit artificial)
a descoperit că pe planetă e existat cândva apă



Sonde marțiene

Marte este cea mai vizitată planetă din sistemul solar. Zeci de sonde spațiale au fost trimise spre planetă, majoritatea rusești și americane. Primele sonde au aparținut fostului URSS dar aceștia nu au avut noroc. Majoritatea au eșuat, fie la lansare, fie în drum spre planetă fie când au ajuns acolo. Prima sondă rusească a fost lansată în 1960, dar de abia în 1972 prima misiune rusească a fost încununată de succes (Mars 2).

Prima sondă spațială care a ajuns la Marte și a transmis imagini a fost Mariner 4 în 1965. Au urmat Mariner 6 și 7 în 1969 iar în 1971 Mariner 9 a devenit primul satelit artificial al planetei Marte. Toate aceste sonde au fost lansate de NASA.

Imaginile transmise de Mariner 9 au arătat pentru prima oară vulcanii de pe Marte precum și canionul gigantic Valles Marineris. O furtună de nisip a împiedicat pentru puțin timp cartografierea planetei dar după cîteva zile norii de praf s-au retras.

Următoarele sonde de succes au fost Viking 1 și Viking 2. Acestea au constat dintr-un orbiter și un lander care a asolizat pe planetă. Sondele au ajuns pe Marte în iunie și iulie 1976. Fiecare dintre cele două misiuni a funcționat mai mult de trei ani pe suprafața planetei, Viking 1 până în noiembrie 1982 iar Viking 2 până în aprilie 1980. Aceste două misiuni au arătat că suprafața planetei este înțesată de bolovani, majoritatea de origine vulcanică.

O altă misiune importantă a fost Mars Pathfinder. A constat dintr-un lander și un mic rover. Amândouă au ajuns pe Marte pe 4 iulie 1997. La o zi după asolizare miniroverul Sojourner și-a început plimbarea printre bolovani. A descoperit că toți sunt de origine vulcanică. A mai descoperit că sub stratul de roci fine de la suprafață se află un al strat, mult mai fin, la fel de fin ca pudra de talc. În total s-au primit aproximativ 16.000 de imagini de la această misiune. Ultimul semnal s-a primit de la sondă pe 27 septembrie 1997.

Pe 11 septembrie 1997 a ajuns la Marte sonda americană Mars Global Surveyor. Orbita sondei făcea ca aceasta să se apropia la numai 400 km de suprafața planetei, asftel că s-au obținut zeci de mii de imagini de înaltă rezoluție. Cu ajutorul acestei sonde s-a detectat câmpul magnetic al planetei dar și că acesta este de 800 de ori mai puțin intens decât al planetei noastre. Canioanele din Noctis Labyrintus arată că materialul de acolo este stratificat. În imaginile transmise de sondă s-au descoperit câteva cratere ce au fost inundate de un lichid în trecutul planetei. O altă descoperire a sondei a fost că grosimea calotelor polare este mare. Calota polară de nord are o grosime de 5 km.

După câteva eșecuri (Nozomi și Mars Polar Lander) pe 24 octombrie 2001 a ajuns la Marte sonda Mars Odyssey care funcționează și acum. Este tot o sondă lansată de NASA iar misiunea a fost extinsă până în 2010. Mars Odyssey a detectat hidogen în stratul de praf ce acoperă unele zone. Acesta este un semn că pe planetă a existat cândva apă.


Locul unde au asolizat sondele spațiale marțiene. PHX - Phoenix, VIK1 - Viking 1, VIK2 - Viking 2, MERB - Opportunity, MERA - Spirit, MPF - Mars Pathfinder, MSL - Mars Science Laboratory. Doar MERB și MSL sunt funcționale (la data de 20 nov 2013). Hartă realizată cu Mars24

 

În 2003, agenția spațială europeană, ESA, a lansat sonda Mars Express. Sonda a găzduit până la Marte modulul Beagle. Mars Express a devenit un satelit al planetei iar Beagle a asolizat. Din păcate semnalul modulului Beagle nu a mai fost detectat. În schimb Mars Express funcționează și acum. A detectat aurore polare marțiene și existența metanului atmosferă.

Tot în 2003, NASA a lansat, la două săptămâni depărrtare, pe Spirit și Opportunity. Acestea sunt două vehicule cu șase roți, ce se pot orienta singure, pot studia rocile îndeaproape și pot lua imagini de mare rezoluție a suprafeței planetei. În ianuarie 2004 amândouă roverele erau pe Marte și începeau, ca niște detectivi, căutarea indiciilor existenței apei. Misiunile trebuiau să dureze numai nouă luni, dar, în 2009 amăndouă rovere încă mai funcționează. Singurul care a descoperit că pe planetă a curs apă este Opportunity.

Tot NASA a lansat în august 2005 sonda Mars Reconnaissance Orbiter. A ajuns pe orbita marțiană pe 10 martie 2006 și de atunci ne surprinde cu imaginile de înaltă rezoluție pe care se pot vedea bolovani ce au alunecat pe marginea craterelor, avalanșe la polii planete sau peșteri marțiene.

O altă misiune de succes, care acum nu mai funcționează, a fost Phoenix. Phoenix a fost un modul de asolizare care putea excava mici cantități din solul marțian. Phoenix a ajuns în regiunea polului nord al planetei. A descoperit că solul este amestecat cu gheață iar o parte din gheață conține și mici cantități de apă. Pe 10 noiembrie 2008 misiunea a fost declarată terminată pentru că operatorii săi nu au mai putut contacta sonda.

 

 

Sonde spațiale din trecut
Sonda
Agenția spațială
Data lansării
Data ajungerii
la Marte - data primirii ultimului semnal
Tipul misiunii
Statutul misiunii
Informații suplimentare
Mars 1
URSS
1 nov 1962
?
survol
eșec
contactul cu sonda a încetat în drum spre Marte
Mariner 3
NASA
5 nov 1964
?
survol
eșec
nu s-a înscris pe traiectoria corectă; contactul cu sonda s-a pierdut imediat după lansare
Mariner 4
NASA
28 nov 1964
15 iulie 1965
survol
succes
primele imagini de aproape cu planeta Marte (21 la număr); a trecut la 9789 km de planetă;
Zond 2
URSS
30 nov 1964
?
survol
eșec
contactul cu sonda a încetat în drum spre Marte pe 6 mai 1965
Mariner 6
NASA
24 feb 1969
31 iulie 1969
survol
succes
a transmis 67 de imagini a zonei ecuatoriale; a trecut la 3392 km de planetă;
Mariner 7
NASA
27 mar 1969
4 august 1969
survol
succes
a transmis 126 imagini ale emisferi sudice; a trecut la 3504 km de planetă;
Mariner 8
NASA
8 mai 1972
-
orbiter
eșec
eșec la lansare
Mars 2
URSS
19 mai 1971
27 noiembrie 1971
orbiter
succes
prima sondă spațială Rusească ce a devenit satelit al altei planete; orbită cu parametrii 2448x 24.400 km
  
Mars 2 Lander
URSS
27 noiembrie 1971
asolizare
eșec
s-a prăbușit pe planetă; primul obiect făcut de mâna omului ce a ajuns pe suprafața altei planete; loc de asolizare 44° S, 213° V
Mars 3
URSS
28 mai 1971
dec 1971
orbiter
succes parțial
nu a ajuns pe orbita marțiană plănuită; orbita cu parametrii 1552x212.800 km
Mars 3 Lander
URSS
2 dec 1971
asolizare
eșec
contactul cu sonda s-a pierdut la câteva minute de la asolizare; loc de asolizare 45° S, 158° V
Mariner 9
NASA
30 mai 1971
13 nov 1971 - 27 oct 1972
orbiter
succes
prima sondă spațială ce a devenit satelit al altei planete; a transmis 7329 de imagini; orbita cu parametrii 1640x16.800 km
Mars 4
URSS
21 iul 1973
10 feb 1974
orbiter
eșec
nu a devenit satelit
Mars 5
URSS
25 iul 1973
12 feb 1974
orbiter
succes
s-a pierdut contactul imediat după intrarea pe orbită
Mars 6
URSS
5 aug 1973
12 mar 1974
survol
eșec
Mars 6 Lander
URSS
12 mar 1974
asolizare
eșec
contactul pierdut în asolizării
Mars 7
URSS
9 aug 1973
9 mar 1974
survol
eșec
nu a ajuns la Marte
Mars 7 Lander
URSS
9 mar 1974
asolizare
eșec
nu a ajuns la Marte
Viking 1 Orbiter
NASA
20 aug 1975
19 iun 1976 –
aug 1980
orbiter
succes
Viking 1 Lander
NASA
20 iul 1976 –
13 nov 1982
asolizare la punct fix
succes
primele imagini de pe suprafața planetei; loc de asolizare 22,4° N, 47,5°V
Viking 2 Orbiter
NASA
9 sept 1975
7 aug 1976 –
iulie 1978
orbiter
succes
Viking 2 Lander
NASA
3 sept 1976 –
11 apr 1980
asolizare la punct fix
succes
loc de asolizare 48° N, 226°V
Phobos 1
URSS
7 iulie 1988
?
orbiter
eșec
contactul pierdut în timpul zborului sper Marte
Phobos 2
URSS
12 iul 1988
27 mart 1989
orbiter
succes

a ajuns pe orbită marțiană dar contactul cu sonda s-a pierdut în timpul apropierii de satelitul Phobos; a transmis totuși câteva imagini cu Phobos

Mars Observer
NASA
25 sept 1992
29 aug 1993
orbiter
eșec
contactul cu sonda s-a pierdul după ce a devenit satelit al lui Marte
Mars 96
Rusia
16 nov 1996
-
orbiter
eșec
eșec la lansare
asolizare
asolizare
Mars Global Surveyor
NASA
7 nov 1996
11 sept 1997 – 2 nov 2006
orbiter
succes
Mars Pathfinder
NASA
4 dec 1996
4 iul 1997– 6 oct 1997
asolizare
succes
loc de lansare 19.33° N, 33.55° V
   
Sojourner
NASA
6 iul 1997 –
6 oct 1997
vechicul de suprafață
succes
primul vehicul marțian
Nozomi
Japonia
3 iul 1998
14 dece 2003
orbiter
eșec
nu a reușit să intre pe orbită marțiană
Mars Climate Orbiter
NASA
11 dec 1988
23 sept 1999
orbiter
eșec
inserție pe orbită marțiană ratată din cauza unei erori de software
Mars Polar Lander
NASA
3 ian 1999
3 dec 1999
asolizare
eșec
contactul piedut în timpul asolizării
Beagle 2
UK
2 iun 2003
25 dec 2003
asolizare
eșec
contact pierdut după asolizare; lansat împreună cu Mars Express
Rosetta
ESA
2 mar 2004
25 feb 2007
survol
succes
s-a folosit de gravitația planetei pentru a ajunge la asteroidul 2867 Steins
Phoenix
NASA
4 aug 2007
25 mai 2008 –
10 nov 2008
asolizare la punct fix
succes
a colectat mostre de sol din regiunile polare și le-a studiat; loc de asolizare 68,22° N, 127,7° V
Dawn
NASA
27 sept 2007
februarie 17, 2009
survol
succes
s-a folosit de gravitața planetei pentru a putea ajunge la Ceres și Vesta
Spirit NASA 10 iunie 2003 3 ianuarie 2004

vehicul de suprafață

succes a funcționat șase ani pe Marte

 



Adrian Șonka

20-Nov-2013 16:39