Sateliții lui Marte

Marte are doi sateliți, foarte mici ca dimensiuni, ce se numesc Phobos și Deimos după însoțitorii din mitologie ai lui Marte.

Sateliții sunt foarte slabi ca strălucire și, în ciuda observațiilor atente asupra planetei, nu au fost descoperiți decât în 1877, în luna august, de către un astronom american pe nume Asaph Hall. Acesta observa planeta prin luneta de 66 cm în diametru de la observatorul din Washington. Primul satelit descoperit, pe 10 august, a fost Deimos. Dupa șase zile, a descoperit alt satelit, pe Phobos. Sateliții sunt foarte greu de observat din cauza apropierii de discul planetei care face să dispară stelele slabe din preajma. Asaph Hall a avut norocul să observe printr-un instrument mare și să vadă sateliții când aceștia erau la cea mai mare depărtare aparentă de planetă.

Amândoi sateliții sunt situați foarte aproape de planetă și se rotesc foarte repede în jurul acesteia.

Phobos se află pe o orbită circulară, situată la numai 9376 km de centrul planetei. După un calcul simplu realizăm ca satelitul se află la numai 6000 de km de suprafața planetei! Viteza lui este atât de mare (2138 km/s) încât face o rotație în jurul lui Marte în numai 7 ore 39 m (0,31891 zile). Mareele gravitaționale dintre Marte și Phobos fac ca satelitul să se apropie de planetă cu 1,8 metri pe secol. Peste aproximativ 50 de milioane de ani acesta se va prăbuși pe planetă sau se va sfărâma din cauza gravitației acesteia și va forma un inel.


Phobos deasupra limbului lui Marte, 28 feb 1989. Imagine transmisă de sonda Phobos 2. Foto: Russian Academy of Sciences / Ted Stryk

Într-o zi marțiană, satelitul ar răsări de două ori, la depărtare de 11 ore. Eclipsele de Soare nu ar fi posibile pentru că satelitul este mic. Phobos ar traversa discul Soarelui în numai 19 secunde. Într-un an marțian Phobos tranzitează discul Soarelui de 1300 de ori. În schimb satelitul ar trece foarte des prin umbra planetei și s-ar produce astfel eclipse de Phobos (similare cu eclipsele de Lună).

Văzut de pe planetă, Phobos ar apărea de două ori mai mic decât Luna și cu o strălucire puțin mai mare decât a planetei Venus.

Forma lui Phobos este departe de a fi rotundă. Dimensiunile satelitului pot fi exprimate ca la concursul de miss: 26,8x22,4x18,4 km. Este un satelit mare cam cât orașul București! Temperatura variază foarte mult, din cauza lipsei atmosferei. În timpul zilei pe Phobos sunt -4°C, iar noaptea -112°C.


Forma lui Phobos. Foto: USGS

Suprafața satelitului este acoperită de un strat de praf, gros de aproximativ 1 m. Se pot observa multe cratere, unul remarcându-se: se numește Stickney. Este imens în comparație cu dimensiunile lui Phobos iar impactul în urma căruia s-a produs a lăsat urme pe partea opusă a sateliului. Zeci de bolovani au căzut în crater, aceștia lăsând dâre prin praf.

Craterul poartă numele soției lui Asaph Hall, ce se numea Stickney Hall.

O serie de șanțuri se observă pe satelit. Acestea au lungimi de maxim 20 km, sunt late de până în 200 m și adânci de 30 m. Se pare că șanțurile au fost produse în urma impacturilor cu material de pe satelit. Astronomii au reușit să le împartă în 12 familii, arătând astfel că s-au format în urma a 12 impacturi cu meteoriți.

Observații radar, făcute de la Arecibo, arată că materialul din care este formată suprafața este regolit poros.

Un eventual astronaut ce ar călca pe Phobos ar avea probleme. Datorită gravitației mici (microgravitație), de 1000 de ori mai mică decât pe Terra, un strănut l-ar arunca în spațiu.


Harta lui Phobos. Foto: USGS

 


Craterele de pe Deimos. Foto NASA

Deimos este situat puțin mai departe de planetă decât Phobos dar nu cu mult. Orbita satelitului se află la o depărtare de 23.460 km de Marte. În doar 30 de ore acesta face o rotație completă în jurul planetei.

Fiind și mai mic și mai departe decât Phobos, Deimos ar avea un aspect stelar, văzut de pe Marte. Satelitul ar traversa discul Soarelui într-un minut și 48 de secunde, de 30 de ori pe an. Printr-un telescop un observator ar putea vedea cum se modifică fazele satelitului, în timp ce acesta se rotește în jurul planetei (în 1,2648 zile).

Dimensiunile satelitului sunt 15x12,2x10,4 km, cam jumătate față de Phobos. La suprafață se întâlnesc cratere, dar nu mai multe decât pe Phobos. Suprafața este acoperită de un strat gros de praf, numit regolit.

Doar două dintre cratere au primit nume, Swift și Voltaire, doi autori ce au speculat despre existența satelitilor lui Marte înainte ca aceștia să fie descoperiți.


Harta lui Deimos. Foto: NASA



 

Adrian Șonka