Vânătoarea de sonde spațiale

Din anul 2005 sonda Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) înregistrează cele mai detaliate imagini luate vreodată ale suprafeţei planetei. Dar, în afară de imagini ale diferitelor forme de relief, MRO se ocupă să fotografieze și sondele ce au asolizat pe Marte, în decursul timpului.

Combinând imaginile luate de pe suprafaţa planetei cu cele luate de pe orbită se pot afla mai multe detalii despre terenul din fiecare loc de asolizare.

Cele mai spectaculoase imagini sunt ale vehiculelor-geolog Spirit şi Opportunity. Opportunity se afla la marginea craterului Victoria în emisfera opusă locaţiei unde se află Spirit. Pe imaginile transmise de MRO se pot vedea multe detalii: micul crater produs la impactul cu solul, parasutele ce au redus viteza sondei precum şi rămăşite ale carapacei în care a stat roverul în timpul intrării în atmosfera marţiană.


Urmele roverului Opportunity văzute de pe orbită de către sonda MRO în anul 2007. Craterul se numește Victoria și are 730 metri în diametru. Foto: NASA/JPL-Caltech/University of Arizona


Roverul Spirit se află în zona numită „Home Plate” pe 13 iunie 2009. Foto: NASA/JPL-Caltech/University of Arizona

 

Spirit nu mai este funcţional şi se află momentan (feb 2011) în dealurile Columbia.  Silueta roverului Spirit este vizibilă în imaginile luate în dealurile Columbia. Pe lângă Spirit, în imagine se văd si urmele acestuia. Imaginile luate de MRO au permis reconstituirea 3D a locului unde se afla Spirit.


Sonda Viking 1 iese în evidență în
imaginea transmisă de MRO. Sonda
are 3 m în diametru. Foto:
NASA/JPL-Caltech/University
of Arizona

Imaginile folosesc şi la plănuirea viitorului traseu al vehiculelor.

Sonda Viking 1, prima sondă ce a transmis imagini de pe suprafaţa planetei în 1976, a fost prinsă în imaginile MRO. Pe lângă sondă se poate observa şi paraşuta sa. Este o surpriză pentru că nimeni nu se aştepta ca după 30 de ani paraşuta să mai fie vizibilă. În imagine se disting şi câţiva dintre bolovanii ce se află lângă sondă.

Mars Pathfinder (MPF) a asolizat pe 4 iulie 1997 şi a funcţionat până în septembrie. A constat dintr-o platformă şi un mic rover, numit Sojourner.


Sonda Mars pathfinder văzută de
pe orbită. În imagine se vede platforma
de pe care a coborât roverul Sojourner.
Foto: NASA/JPL/Univ. of Arizona/USGS


Începând cu data de 27 septembrie 1997 roverul nu a mai transmis nimic pe Pământ dar a rămas funcţional, fiind semi-autonom.

În imaginile transmise de MRO se vede platforma de pe care a coborât roverul. Se mai observă câţiva bolovani dar şi o pată ce se crede că ar fi Sojourner. Pata nu se află în locul unde se ştie că a rămas roverul. Dacă acea pată este Sojourner atunci acesta s-a mai plimbat pe Marte încercând zadarnic să restabilească contactul cu Pământul.



O altă sondă aflată la sol fotografiată din spațiu de către MRO este Phoenix. Aceasta a asolizat pe 25 mai 2008 în regiunea arctică de nord a planetei și a funcționat până pe 2 noiembrie 2008.

A fost fotografiată de către MRO pe 27 mai 2008 și în imagine se văd foarte bine panourile solare și corpul principal. În plus s-a fotografiat parașuta folosită la frânare în atmosferă și alte piese din scutul termic.

 

 


Phoenix, scutul termic și parașuta pe 27 mai 2008. Foto:  NASA/JPL/University of Arizona

 


Şonka Adrian