Cydonia - chipul de pe Marte

În iunie 1976, sonda NASA Viking 1 ajungea la Marte şi se plasa pe o orbita în jurul planetei, după o călătorie de 10 luni.

Nu era prima sondă trimisă spre Marte, dar aceasta avea ceva special: pe lângă o parte ce se rotea în jurul planetei (orbiter), exsita şi o parte ce asoliza pe Marte (lander).

Orbiterul Viking 1 a început să transmită imagini la 5 zile după ce a intrat pe orbită. Misiunea s-a sfărşit de abia în 1980, când acesta a rămas fără combustibil, după 1400 de orbite făcute în jurul lui Marte.

Rezultatele orbiterului Viking 1 (şi a geamănului acesteia Viking 2):

  • s-au observat vulcani, câmpii de lavă, canioane gigante, regiuni craterizate;
  • s-au detectat regiuni sculptate de un lichid, probabil apa;
  • s-a cartografiat planeta cu o rezoluţie între 150-300 m;
  • s-au măsurat temperaturile din diferite regiuni de pe suprafaţa planetei;

Chiar dacă aceste observaţii sunt foarte importante, dintre miile de imagini trimise de sonde, cea mai celebră este cea a "chipului de pe Marte".


"Chipul" de pe Marte

Pe 25 iulie 1976, orbiterul Viking 1 trimite o imagine în care se evidenţiază o formaţiune cu aspect de faţă umană.


Imaginea trimisă de Viking 1. Se observă
câteva masive muntoase, printre care
unul care seamănă cu un chip uman.
Imaginea este centrată la 40,8° N şi 9,5° V.
Foto: NASA

Imediat după ce a fost văzută, publicul a început să vorbească despre o fostă civilizaţie marţiană ce a lăsat o dovadă a existenţei sale.

NASA a interpretat corect imaginea: este doar un deal, cu o forma neobisnuită, aspectul de faţă umană fiind dat de modul în care cade lumina solară.

Bine înţeles că explicaţia nu a convenit amatorilor de exatratereştri. Aceştia au fost animaţi şi de câteva formaţiuni cu aspect de piramide.

Formaţiunea se află în regiunea numită Cydonia, o parte de tranziţie între regiunile muntoase din sud şi câmpiile din nordul planetei. În această regiune se află multe dealuri şi masive muntoase izolate.

În lipsa unei imagini detaliate, astronomii nu puteau convinge publicul că "chipul de pe Marte" era doar un deal.

Mars Global Surveyor


Comparaţie între imaginea luată de
Viking 1 (stânga) şi cea a sondei Mars
Global Surveyor. Foto: NASA

Aici intervine sonda Mars Global Surveyor.

Lansată în noiembrie 1996, sonda a ajuns la Marte pe 11 septembrie 1997.

În aprilie 1998, sonda a luat imagini cu o rezoluţie mai bună decât Viking 1, în regiunea Cydonia.

Bine înteles că şi "chipul" de pe Marte a intrat în cadru.

Sonda se afla la numai 444 km depărtare de formaţiune. Cel mai mic detaliu al imaginii are 4,3 m.



Mars Express

Agentia spaţială europeană (ESA) are în prezent o sondă ce studiază planeta Marte: Mars Express. Sonda a fost lansată în anul 2003 (2 iunie) şi a ajuns la Marte în acelaşi an, pe 25 decembrie.


"Chipul de pe Marte". Imagine luată de
sonda Mars Express pe 22 iulie 2006.
Fiecare pixel din imagine are 13,7 m.
Imagine cu dimensiuni mai mari găsiţi aici.
Foto: ESA.

Din 2004, responabilii misiunii incearcă să prindă imagini ale regiunii Cydonia, dar diverse motive îi impiedică: nori de mare altitudine sau praf.

Iata ca pe 22 iulie 2006., Mars Express a realizat imagini de mare rezoluţie în această regiune. Avem acum imagini foarte dealiate şi chiar „în relief”.

"Chipul" de pe Marte este un conglomeraţie de fragmente de rocă amestecate cu gheaţă. Se observă la baza acestuia urmele unor alunecări de blovani.

 

 


 

Cu același subiect:

Şonka Adrian