Calea Lactee și Galaxia noastră

Vom incepe cu o (aparenta) dilema. Nu ne referim la aspectele gramaticale sau de pronuntie asupra unor termeni. Ne referim acum la un "Act de botez".

Pina in anul 1923 intregul cer era populat doar cu obiectele din sistemul nostru solar, cu stele, cu roiuri de stele, cu ingramadiri si nebuloase. In anul 1917 Einstein a pus bazele cosmologiei moderne, compunind primul model de Univers intr-o viziune cu totul noua. Era momentul cind astronomii, avind la dispozitie instrumente din ce in cemai perfectionate, puteau furniza "materia prima" acestei noi teorii.

Asfel, in anul 1923 Hubble identifica pe o serie de fotografii ale spiralei din Andromeda imaginea unei stele gigantice din clasa cefeidelor, similara celor din galaxia noastra, prin aceasta inaugurindu-se o noua etapa in cunoasterea Universului: partunderea in celelelate galaxii, adica nasterea astronomiei extragalactice.

Un mare numar din ceea ce, pina la acea data, astronomii considerau ca erau simple nebuloase, s-a dovedit ca in realitate erau lumi, alte galaxii, intregul univers devenind Universul galaxiilor.

Noile galaxii au primit numele vechilor nebuloase. Toate, cu exceptia uneia singure: propriul nostu sistem stelar, propria noastra galaxie, care nu a avut niciodata anterior numele vreunei nebuloase.

Si asa a si ramas, Uniune a Astronomica Internationala neacordindu-i niciodata vreun nume propriu. Ea a ramas, pur si simplu, Galaxia noastra.

Interesant este faptul ca principala sa componenta, care se vede sub forma acelui frunos briu ce strabate intreaga bolta instelata, si care inca din antichitate se numeste Calea Lactee (adica Calea Laptelui sau, la vechii daci ingenunchiati de romani, drumul robilor), a imprumutat in viziunea unora, chiar astronomi profesionisti, numele sau intregii noastre galaxii. Ceea ce este eronat.

dr. Harald Alexandrescu