Calendar astronomic - ianuarie 2017

Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uşilor şi al porţilor. Acesta avea două feţe, ce priveau în direcţii opuse. Această lună nu a existat întodeauna în calendar, fiind introdusă în anul 700 î.e.n. de către Numa Pompilius. Înainte de acesta anul începea în luna martie şi avea numai 10 luni (nu existau ianuarie şi februarie). Ianuarie are 31 de zile.

In traditia noastra populara, luna ianuarie se numeste Gerar.

Soarele

Momentele de răsărit și apus ale Soarelui sunt calculate cu o precizie de un minut. Din cauza condițiilor atmosferice (presiunea atmosferică, umiditatea, etc.), momentele observate pot fi diferite.

Data
Răsăritul și apusul Soarelui în ianuarie 2017
 
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țări
1 ian
Răsărit 07:53 8:03 07:54 08:09 07:51 08:20
Apus 16:48 16:47 16:55 16:40 16:34 17:04
10 ian
Răsărit 07:52 08:02 07:54 08:08 07:49 08:19
Apus 16:57 16:43 17:04 16:50 16:49 17:13
20 ian
Răsărit 07:47 07:56 07:49 08:02 07:44 08:13
Apus 17:10 17:09 17:16 17:03 16:56 17:26

În calculele de mai sus s-au folosit ca loc de observație următoarele coordonate geografice:

  • București - 44,4° latitudine nordică, 26,1° longitudine estică;
  • centrul țării - 46° latitudine nordică, 25° longitudine estică;
  • sudul țării - 43,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică;
  • nordul țării - 47,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică;
  • estul țării - 46° latitudine nordică, 28,15° longitudine estică;
  • vestul țării - 46° latitudine nordică, 20,75° longitudine estică.

Calculați când răsare Soarele în orașul vostru.

Pământul se află la cea mai mică distanţă de Soare, la periheliu, pe 4 ianuarie, la ora 3, la "numai" 147.100.998 km de Soare. În luna ianuarie avem vară în emisfera sudică și iarnă în cea nordică. Este o dovadă că anotimpurile nu au legătură cu distanța planetei noastre de Soare, motivul fiind înclinarea axei terestre. La polul nord suntem în plină noapte continuă, care ține 179 de zile. Următorul răsărit de Soare de la Polul Nord se produce pe 21 martie 2017, când apune la Polul Sud.

La începutul lunii Soarele se află în constelaţia Sagittarius (Săgetătorul), iar la sfârşitul luni în Capricornus (Capricornul).

Poziția Soarelui în constelații în luna ianuarie
Poziția Soarelui în constelații în luna ianuarie

Durata nopții a început să scadă de la solstițiul de iarna, iar ziua se măreste.

Data
Durata zilei în luna ianuarie 2017
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țării
1 ian
8h55m
8h43m
9h00m
8h30m
8h43m
8h43m
10 ian
9h02m
8h54m
9h10m
8h42m
8h54m
8h54m
20 ian
9h22m
9h13m
9h27m
9h02m
9h13m
9h13m

Văzut de pe Soare, planeta noastră se va afla aparent în constelația Gemini și va trece în Cancer la mijlocul lunii.

 

Luna

 

Fazele Lunii în ianuarie 2017Fazele Lunii în ianuarie 2017

 

Mai multe despre fazele Lunii aici.

 

Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber în ianuarie 2017

Două planete se văd pe cerul de seară: Venus și Marte. Jupiter răsare după miezul nopții, iar Saturn și Mercur se văd înainte de răsăritul Soarelui.

Când se văd planetele (la mijlocul lunii ianuarie 2017)
Seara
Miezul nopții
Dimineața
Venus, Neptun, Marte (înspre sud-vest)
Uranus (înspre vest)
Jupiter (înspre sud-vest)
Uranus (înspre sud)
Saturn și Mercur (înspre sud-est)

Pe cerul de seară se află trei planete dar se văd numai două. Prima care se vede este Venus, cel mai strălcitor obiect de pe cerul lunii ianuarie (atunci când Luna și Soarele nu au răsărit).

Este deajuns să priviți înspre apus, oricând între ora 17 și 20, și o veți vedea pe Venus ca pe un astru foarte strălucitor, care nu pâlpâie. Venus este strălucitoare pentru că norii săi reflectă foarte bine lumina Soarelui.

În serile de 1, 2, 3 și 31 ianuarie veți vedea și Luna prin preajmă, pe 2 ianuarie aflându-se chiar deasupra planetei.

Luna, Venus și Marte: 1, 2 și 3 ianuarie 2017, ora 19
Luna, Venus și Marte: 1, 2 și 3 ianuarie 2017, ora 19

 

La începutul lui ianuarie Venus se află în constelația Aquarius, iar la începutlui lui februarie în Pices. Planeta este rapidă și se deplasează repede printre stele. Practic din zi în zi veți vedea că se află în altă poziție față de stelele prin preajmă (observați poziția planetei la aceeeași oră).

Multe lucruri se modifică la Venus chiar sub ochii noștri: planeta este din ce în ce mai sus pe cer (veți vedea acest lucru dacă observați la aceeași oră); strălucirea planetei crește aproape de două ori; diametrul aparent crește iar faza scade (detalii vizibile doar prin telescop). Venus ne va mai însoți serile încă alte trei luni, așa că ne putem bucura de lumina linistită a ei.

Nu departe de Venus se află Marte, mai puțin strălucitoare, dar la fel de rapidă pe cer. La începutul lunii Marte se găsește în stânga sus față Venus, dar în aceeași regiune de cer. Pentru că cele două obiecte se deplasează repede pe cer, aproape că se vor întâlni în februarie.

Marte este cel mai strălucitor obiect, după Venus, vizibil în regiunea respectivă de cer, așa că uitați-vă după un astru portocaliu care nu pâlpâie. Veți vedea cum în fiecare zi se mișcă pe cer, ridicându-se față de orizont (daca priviți la aceeași oră). La sfărșitul lunii Marte se va afla aparent mai aproape de Venus, o pereche ce va umple de bani mulți astrologi. Pentru noi, oamenii obișnuiți, cele două obiecte vor fi doar plăcute la vedere.

Prin telescop Marte nu se se mai vede foarte mare, cu greu și numai prin telescoape mari, fiind vizible detalii.

Luna se află în zonă pe 2, 3 și 31 ianuarie.

A treia planetă care se află seara pe cer este Neptun. Nu se vede cu ochiul liber, dar Venus și Marte se vor afla lângă aceasta. Atunci veți ști unde se află pe cer sau îl veți vedea prin telescop doar prin găsirea celor două planete mai strălucitoare.

Pe 1 ianuarie Marte se va afla la numai 0,15 grade de Neptun, amândouă fiind vizibile în același câmp al unui telescop care mărește de 50-60x. Până pe 5 ianuarie cele două obiecte se vor afla mai aproape de 4 grade unul de altul și se vor vedea prin binoclu 7x50. Dacă îndreptați un binoclu înspre Marte, în perioada 1-5 ianuarie, în același câmp se va afla și Neptun.

Venus se află aproape de Neptun pe 12 ianuarie, la 0,4 grade una de alta. Vă așteptăm la observator să le vedeți.

Uranus se află pe cer până în jurul miezului nopții. Îl găsiți în constelația Pices, nu departe de steaua zeta Piscium. Luna se află în zonă în serile de 5 și 6 ianuarie.

Poziția planetelor Neptun și Uranus
Poziția planetelor Neptun și Uranus

Îl puteți găsi pe Uranus folosind harta de mai jos.

Poziția planetei Uranus în intervalul septembrie 2016 - martie 2017
Poziția planetei Uranus în intervalul septembrie 2016 - martie 2017

 

Jupiter răsare la miezul nopții. Atunci, îndreptați privirea înspre est și căutați un astru strălucitor, nu foarte departe de orizont. Jupiter este o planetă strălucitoare de culoare gălbuie, care nu pâlpâie. Sub ea se află alt astru strălucitor (dar nu la fel de strălucitor), steaua Spica din constelația Virgo.

Cele două obiecte, Jupiter și Spica, vor petrece anul împreună, dar nu la fel de aproape. Urmăriți-le și veți vedea!

O altă modalitate pentru identificarea planetei este să priviți Luna când se află lângă planetă, adică în noaptea de 18 spre 19 ianuarie. Atunci, Jupiter va fi sub Lună.

Luna și Jupiter: 18, 19 și 20 ianuarie, ora 3
Luna și Jupiter: 18, 19 și 20 ianuarie, ora 3

 

Alte două planete se pot vedea în ianuarie, dar amândouă sunt vizibile înainte de răsăritul Soarelui.

Saturn se vede mai ușor spre sfârșitul lui ianuarie, când răsare cu două ore înaintea Soarelui. Căutați-l înspre sud-est în jurul orei 6:30 pentru că este cel mai strălucitor obiect situat înspre orizont.

Nu departe de Saturn, în dreapta-jos, se află steaua Antares din constelația Scorpius. Acum un an, Saturn se afla chiar deasupra stelei.

A doua planetă vizibilă este Mercur, care se îndepărtează îndeajuns de mult de Soare în perioada 5-20 ianuarie. Căutați-l pe Mercur mereu în dreapta-jos față de Saturn, Mercur fiind obiectul mai strălucitor.

Luna se află chiar deasupra lui Saturn în dimineața de 24 ianuarie, și deasupra lui Mercur în dimineața de 25 ianuarie.

Luna, Saturn și Mercur: 23, 24 și 25 ianuarie, ora 6:30
Luna, Saturn și Mercur: 23, 24 și 25 ianuarie, ora 6:30

 

Cei ce doresc să observe planetele prin telescoape și nu știu cam ce ar putea vedea, pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă au, este marcată și faza lor.

Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna ianuarie 2017
Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna ianuarie 2017


Faza planetei Venus scade de la 56 la 42%. La mijlocul lunii planeta se va vedea „în pătrar”.

 

Sistemul solar în luna ianuarie 2017

 


Poziția planetelor în luna ianuarie 2017
Poziția planetelor în luna ianuarie 2017

Pe 3 ianuarie planeta noastră se va afla la cea mai mică depărtare de Soare (periheliu): la "numai" 147.100.998 km.

Venus se află la depărtare unghiulară estică maximă de Soare, la 47 de grade față de astrul zilei.

Mercur se află la depărtare unghiulară vestică maximă de Soare, la 24 de grade față de astrul zilei.

 

Constelatii vizibile pe cerul de seară


Cerul lunii ianuarie
Cerul lunii ianuarie

În lunile de iarnă se poate observa, la orizontul sudic un astru foarte strălucitoare. Este Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cer, aflată în constelația Canis Major.

În dreapta-sus vă atrag atenția altre trei stele strălucitoare, dispuse într-o linie dreaptă. Acestea fac parte din constelația Orion. Dacă observați cu atentie veți vedea că sunt încadrade de patru stele, toate trasând forma vănătorului Orion. Cele mai strălucitoare două stele din Orion sunt Betelgeuse și Rigel, aflate în stânga sus și dreapta jos față de centură. Folosiți centura lui Orion pentru a găsi alte constelații: în prelungirea acesteia în stanga jos veți da peste steaua Sirius. În dreapta sus dați peste Aldebaran din Taurus.

În stanga lui Sirius, cam la aceeași înălțime cu stelele din Orion, se află o stea strălucitoare cu înca trei mai mici ca strălucire mai sus. Este steaua Procyon din constelația Canis Minor. De la centură înspre Betelgeuse plecați înspre Gemini, constelație în care se află și Jupiter

Sirius, Procyon și steaua din colțul din stânga-sud al lui Orion, Betelgeuse, formeaza un triunghi ce se numește de “triunghiul de iarnă”. Nu este o constelatie, dar este ușor de identificat.

Deasupra capului îl găsim pe Perseu, urmat de Auriga, cu strălucitoare stea Capella. Înspre vest vedem cum pătratul din Pegas se apropie de apus, urmat de Andromeda.

Indicaţii pentru învăţarea constelaţiilor găsiţi la "Invăţaţi constelaţiile".

 

Fenomenele lunii ianuarie


 

Tot în această lună:

Autori:

  • Planetele, aspectul cerului - Adrian Șonka


21-Jan-2017 11:31