• HOME
• DESPRE
• VIZITEAZĂ
• OBSERVĂ
• GHID
• ȘTIRI

Calendar astronomic - august 2016

O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (370 kb).

În calendarul roman luna august se numea "sextilis" fiind a şasea lună. După introducerea lunilor ianuarie şi februarie de către împăratul Numa Pompilius în preajma anului 700 î.Hr., această lună a devenit a opta. Prin anul 8 î.e.n. aceastei luni i s-a schimbat numele în onoarea împăratului Augustus.

Iniţial luna august avea 29 de zile dar Iulius Cezar a adăugat încă două prin anul 45 î. Hr..

În tradiția noastră populară, luna august se numește Gustar.

 

Soarele

Momentele de răsărit și apus ale Soarelui sunt calculate cu o precizie de un minut. Din cauza condițiilor atmosferice (presiunea atmosferică, umiditatea, etc.), momentele observate pot fi diferite.

Data	Răsăritul și apusul Soarelui în august 2016
		București	Centrul țării	Sudul tării	Nordul țării	Estul țării	Vestul țări
1 august	Răsărit	06:03	06:03	06:10	05:58	05:50	06:20
	Apus	20:44	20:53	20:46	20:58	20:40	21:10
10 august	Răsărit	06:13	06:14	06:20	06:10	06:01	06:31
	Apus	20:32	20:40	20:34	20:44	20:28	20:57
20 august	Răsărit	06:25	06:26	06:31	06:23	06:14	06:44
	Apus	20:16	20:24	20:19	20:27	20:11	20:41

În calculele de mai sus s-au folosit ca loc de observație următoarele coordonate geografice:

• București - 44,4° latitudine nordică, 26,1° longitudine estică;
• centrul țării - 46° latitudine nordică, 25° longitudine estică;
• sudul țării - 43,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică;
• nordul țării - 47,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică;
• estul țării - 46° latitudine nordică, 28,15° longitudine estică;
• vestul țării - 46° latitudine nordică, 20,75° longitudine estică.

Calculați când răsare Soarele în orașul vostru.

Durata zilei este în scadere încă de la solstițiul de vară.

Data	Durata zilei în august 2016
	București	Centrul țării	Sudul tării	Nordul țării	Estul țării	Vestul țării
1 aug	14h37m	14h46m	14h33m	14h56m	14h46m	14h46m
10 aug	14h17m	14h23m	14h11m	14h31m	14h23m	14h22m
20 aug	13h48m	13h54m	13h45m	14h00m	13h54m	13h54m

Aparent, Soarele se va afla în constelația Cancer la începutul lunii iar pe 12 august va trece în Leo.

Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Capricornus până pe 20 august când va intra în Aquarius.

 

Luna în august 2016

În prima zi a lunii august găsim Luna în apropierea Soarelui. O puteți vedea înainte de răsăritul Soarelui spre orizontul estic, în jurul orei 5.

Pe 2 august se produce faza de Lună Nouă, la ora 23:48. Luna va trece prin apropierea Soarelui și nu va putea fi vizibilă deoarece fața spre noi nu este luminată. Faza Lunii va fi în creștere de pe data de 3, fiind vizibilă ca o seceră foarte subțire. Pe zi ce trece, se va ridica pe cer și va fi iluminată mai mult.

În perioada ce urmează Luna va trece pe lângă trei planete. Pe 4, după apusul Soarelui priviți în aceași direcție lângă orizont. Veți vedea o seceră subțire a Lunii, în dreapta un astru strălucitor – „Luceafărul de seară” Venus, iar deasupra Lunii planeta Mercur. Toate vor apune în timpul crepuscului, din această cauză vă sugerăm să folosiți un binoclu pentru a le identifica. O zi mai târziu, planetele Mercur și Venus vor fi în dreapta Lunii iar în stânga sus este planeta Jupiter.

Între 6 și 9 august Luna traversează constelația Virgo. Pe data de 8 sub Luna se va afla cea mai strălucitoare stea din această constelație, Spica o stea de culoare albastră.

Primul Pătrar se produce pe 10 la ora 21:18, iar Luna va fi vizibilă în prima jumătate a nopții. Faza va arata jumătatea dreaptă iluminată de către Soare, iar cealaltă jumătate întunecată. Cine are ochi buni poate observa bine conturată și jumătatea stângă a Lunii fiind iluminată puțin, dar de către Pământ. Acest fenomen se numește „lumina cenușie”. Luna se va afla în constelația Libra, un romb mare în jurul Lunii.

Pentru observarea Lunii, acum este un moment bun. Atunci când faza Lunii este în creștere până la producerea fazei de Lună Plină, se pot observa detalii pe suprafața. Căutăm să avem umbră pe satelitul nostru pentru a observa cratere și munți, altfel strălucirea puternică a Lunii ne oferă un disc fără forme în relief. Vă așteptăm la Observatorul Astronomic pentru a vă uita la acest frumos astru prin instrumentele noastre.

În urmatoarele două zile Luna se va întâlni pe cerul de seară cu alte două planete. Este vorba de planetele cunoscute și ca: planeta Roșie - Marte și planeta cu Inele – Saturn. La ora 22 pe data de 11 înspre sud-vest sub Luna se va afla Marte iar în stânga față de Lună este planeta Saturn.

Între cele două planete se află stelele din constelația Scorpius, stele destul de strălucitoare iar Antares (alfa din această constelație) fiind chiar de culoarea planetei Marte. Atunci cum le puteți deosebi? Cel mai simplu mod este să cumpărați un bilet de avion până în Nigeria, mergeți cu o cămilă până în deșertul Sahara ca sa aveți un cer foarte bun, notați stelele din aceea zonă timp de o săptămână și veți observa că două dintre acele obiecte își schimbă poziția și se plimbă printre stele. Acelea sunt planetele, de unde și numele de „planētēs” gr. = rătăcitor.

Un alt mod este să vă uitați în zona aceea: planetele nu vor scintila. Acest lucru se datoarează fotonilor în număr mare ce vin de la planete, obiecte apropiate nouă. Dacă nu am avea atmosferă, nici un astru de pe cer nu ar sclipi.

Pe data de 12 august sub Luna, spre dreapta, se va afla planeta Saturn urmată de Antares și apoi Marte.  

Între 13 și 14 Luna trece prin constelațiile Ophiucus și Sagittarius, zone bogate în roiuri și nebuloase deoarece trece Calea Lactee. Pe un cer bun departe de luminile orașelor și cu un instrument astronomic puteți observa zeci de obiecte deep-sky.

Două zile mai târziu, deasupra Lunii se vor afla două stele strălucitoare din constelația Capricornus. Alfa(Algedi) și beta (Dabih). Amebele sunt stele duble, cea de sus Algedi, se poate observa și cu ochiul liber că are un companion. Pentru Dabih trebuie să folosiți un binoclu.

În zilele ce urmează Luna se va afla printre stelele mai puțin strălucitoare din constelațiile Capricornus și Aquarius până pe 20 august.

Pe data de 18 la ora 12:24 se produce faza de Lună Plină. Atunci când Luna se află la 180° de Soare și va fi vizibilă pe tot parcursul nopții răsărind odată cu apusul Soarelui și apunând odată cu răsăritul Soarelui. De această dată, Luna se va ridica doar 31° deasupra orizontului și veți putea experimenta o iluzie optică destul de spectaculoasă. Atunci când Lună Plină este jos va apărea alb-gălbuie la orizont datorită atmosferei terestre și mult mai mare. Este doar o iluzie optică, Luna tot jumătate de grad ocupă pe cer. Dacă nu ne credeți puteți întinde mâna spre Lună și o veți acoperi cu degetul mic.  

Între 19-20 Luna se aproprie de planeta Neptun. Planeta se poate observa doar cu un instrument astornomic și cu ajutorul unui atlas pentru precizie.

Urmează ca Luna să traverseze constelația Pisces iar aici pe data de 22 și 23 deasupra ei se află planeta Uranus. Planeta se poate observa după miezul nopții spre sud-est dar cu un instrument astornomic.

Faza de Ultimul Pătrar se produce pe 25 august la ora 06:42. Luna se va afla în constelația Taurus. Suprafața Lunii va fi iluminată pe jumătatea stângă. Dacă sunteți treji la ora 4 dimineața veți vedea roiul deschis Pleiadele deasupra Lunii iar în stânga, steaua Aldebaran, cea mai strălucitoare stea din această constelație.

 

De acum Luna va fi vizibilă doar în a doua jumătate a nopții.

Între 26 și 27 august Luna va traversa constelația Orion, ajungând pe 28 în Gemini între stelele mai puțin strălucitoare din această constelație.

Pe data de 30, Luna se va afla în Cancer nu departe de roiul deschis de stele, Preasepele. Se pot observa cu ochiul liber din afara orașului dar oferă o imagine spectaculoasă dacă folosiți un binoclu sau un instrument astronomic.

În ultima zi din această lună, Luna se va afla în constelația Leo aproape de steaua noastră, Soarele.

Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.

Mersul planetelor în august 2016

August este luna când putem vedea toate planetele pe parcursul unei nopți. Seara se văd Mercur, Venus, Jupiter, Marte și Saturn, iar după miezul nopții le putem observa prin telescop pe Uranus și Neptun. Păcat că Pluto nu mai este planetă, pentru că se află și el pe cer.

Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara	Miezul nopții	Dimineața
Venus, Jupiter, Mercur (înspre vest)	Neptun (înspre sud-est)	Neptun (înspre sud-vest)
Marte și Saturn (înspre sud)	Uranus (înspre est)	Uranus (înspre sud-vest)

 

Îl puteți vedea pe Mercur în oricare din primele 20 de seri ale lui august, dar numai dacă puteți vedea apusul Soarelui. Planeta se poate vedea începând cu ora 20:45, înspre vest, foarte jos față de orizont, dar nu aveți foarte mult timp pentru observații pentru că apune în jurul orei 21:45. Cel mai bun moment pentru observații vine la ora 21, când planeta nu este nici prea jos față de orizont și nici cerul nu mai este foarte luminos.

Strălucirea planetei scade în această Lună, Mercur fiind însoțită pe cer de Venus, de fapt este încadrată de Venus și Jupiter, amândouă mai strălucitoare.

Venus apune mai devreme decât Mercur, dar pentru că este mai strălucitoare se va putea vedea mai bine. Dacă priviți locul de apus al Soarelui, la ora 21, veți vedea un astru strălucitor (atât de strălucitor încât se vede și pe cerul încă iluminat de Soare). Planeta se vede mai bine spre sfârșitul lunii, când Soarele apune mai devreme decât la începutul acesteia.

 

Tot spre sfârșitul lunii se produce o „conjunctie”, adică o apropiere între doi aștri: Venus și Jupiter. Cei doi aștri sunt strălucitori, dar sunt într-o poziție nu foarte favorabilă pe cer, nu foarte sus față de orizont, înspre vest.

La începutul lui august, Jupiter se vede tot seara, după apusul Soarelui, ca un astru strălucitor care nu pâlpâie. Apune în jurul orei 22 la începutul lunii și în jurul orei 21 la sfârșitul ei, dar se poate vedea încă de la apus.

La începutul lunii, distanța aparentă dintre Jupiter și Venus este mare (26°), apunând la o oră una după alta. Dar, pentru că planete se rotesc în jurul Soarelui, Venus și Jupiter se vor apropia aparent una de alta. Va trebui să le urmăriți în fiecare seară din august (nu chiar în fiecare seara; se poate și la fiecare 4-5 zile) ca să vedeț cum distanța aparentă dintre ele se micșorează.

Cea mai bună perioadă de observații va veni începând cu 22 august, când deja distanța dintre cele două obiecte a ajuns la numai 5°. Ora cea mai bună de observații va fi 20:30, când mai aproape de orizont se află și Mercur.

De pe 22 se vor putea vedea prin binocluri 7x50 în același câmp, iar de pe 26 august prin telescopae la putere mică de mărire (câmp vizual de un grad).

Venus și Jupiter continuă să se apropie una de alta până pe 27 august, când vor fi situate la numai 0,2° una de alta. Le puteți vedea în jurul orei 20:30, înspre vest, ca două stele strălcitoare apropiate. Nu le căutați mai târziu de ora 21 pentru că atunci apun.

 

O apropiere la fel de frumoasă se va produce pe 13 noiembrie 2017, dar va fi vizibilă înainte de răsăritul Soarelui.

În continuare, cele două planete se îndepărtează aparent una de alta, Venus rămânând pe cerul de seară, iar Jupiter pierzându-se în razele Soarelui.

Luna trece prin preajma celor trei planete pe 4, 5 și 6 august.

Sperăm că nu v-ați săturat de planete pentru că se mai văd cu ochiul liber încă două.

Marte și Saturn se află în aceeași regiune de cer, Marte fiind mai strălucitoare. Cele două planete se află înspre sud în momentul când se întunecă (ora 21).

Marte este astrul mai strălucitor, care se va fi deplasa rapid printre stele în această lună. Dacă priviți înspre sud, la ora 21-22, nu foarte sus față de orizont, Marte va fi cel mai strălucitor astru din zonă. Saturn va fi al doilea astru ca strălucire, însă în zona respectivă se mai află o stea cu strălucire asemănătoare: Antares din Scorpius. Diferența dintre Saturn și Antares este că planeta nu pâlpâie.

 

Planete își vor schimba poziția, una față de cealaltă, motivul fiind deplasarea aparentă rapidă a lui Marte. Între 1 și 15 august Saturn va fi la stânga sus față de Marte, între 16 -28 august se va afla deasupra lui Marte și în restul lunii la dreapta acesteia. Pe 24 august, Saturn-Marte-Antares vor fi aliniate.

Strălucirea lui Marte scade pe parcursul lunii, dar planeta rămâne cel mai strălcitor astru in partea sudică a cerului, în jurul orei 21-22. Pământul și Marte se îndepărtează una de alta în luna august: pe 1 august Marte se află la 108,6 milioane de km de noi, iar pe 1 septembrie la 134,4 milioane de km, o diferență destul de mare. Depărtarea mai mare se traduce într-o strălucire mai mică și o mărime aparentă mai mică.

Luna trece prin preajma lui Marte și Saturn în serile de 10, 11 și 12 august.

Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă există, este trecută și faza planetelor.

Faza planetei Mercur se modifică rapid. Venus se îndepărtează lent unghiular de Soare, faza modificându-se destul de incet. Diametrul aparent al planetei Marte încă are o mărime care ne permite să observăm detalii. În această lună vom putea vedea și faza planetei.

 

Sistemul solar în luna august 2016

Pe 16 august Mercur se află la elongație maximă vestică de Soare. Planeta se vede după apusul Soarelui.

 

Constelații vizibile pe cerul de seară

Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer, seara în lunile de august. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gătul lung al acesteia se continuă înspre nord est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest.

 

Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Americanii și englezii spun acestor șapte stele „polonicul”. La ei carul este cupa iar oiștea mânerul polonicului.

Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă inima scorpionului (Scorpius). Numele stelei vine de la faptul că aceasta avea culoarea asemănătoare planetei Marte (Antares = anti Ares). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se găsește înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber.

La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut (numele înseamnă „gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). Steaua se află la aceeași distanță de noi ca și Vega, iar pentru locuitorii aflați la latitudinea sudica de 35° se poate vedea la fel de sus pe cer cum se vede Vega de la noi.

La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape.

Află cum se pot învăța constelaţiile.

Fenomenele lunii august

 

Tot în această lună

• Răsaritul, apusul Soarelui şi al Lunii
• Soarele acum!
• Perseidele
• Comete în 2016

Autori:

• Soarele, Luna - Elisabeta Petrescu
• Planetele, aspectul cerului - Adrian Șonka

23-Aug-2016 14:50